Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat joi, într-o conferință de presă, că România „nu îndeplinește niciun criteriu” pentru adoptarea monedei euro în acest moment. El a descris trecerea la euro drept „un proces politic complicat”, cu componente politice și sociale.
Declarațiile vin după pozițiile exprimate de președintele Nicușor Dan, care a vorbit despre un acord de principiu între partide pentru revenirea la o asumare concretă a aderării la euro. El a descris demersul ca fiind unul pe termen lung, cu dezbateri și o foaie de parcurs ce ar urma să fie elaborată de viitorul Guvern împreună cu BNR.
În intervenția sa, Isărescu a indicat drept prioritate reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% și a subliniat necesitatea menținerii unei corecții fiscale, invocând experiența anului 2014 și condițiile legate de participarea în mecanismul cursurilor de schimb (ERM II).
Ce a spus Mugur Isărescu despre criteriile pentru euro
Mugur Isărescu a afirmat că România va trebui să treacă la euro, fără a avansa însă un termen. El a explicat că BNR este pregătită să contribuie „când societatea este pregătită”, iar întrebat dacă țara este pregătită a răspuns că „nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”.
Guvernatorul a legat discuția despre euro de consolidarea fiscală și de disciplina necesară pentru intrarea în ERM II, arătând că nu este suficientă atingerea temporară a unor ținte, ci menținerea lor pe termen susținut. În acest context, a avertizat împotriva ideii că o intrare rapidă în zona euro ar produce automat disciplină fiscală: „nu merge”.
Isărescu a mai spus că trecerea la euro nu este „un schimb facil de monedă”, ci un proces care „depinde foarte mult de politic” și care nu poate fi făcut doar de banca centrală. Decizia, a explicat el, aparține Guvernului și Parlamentului, iar BNR poate contribui la „formularea corectă a unui parcurs”.
Ce arată Raportul de convergență al Comisiei Europene
Raportul de convergență pentru 2026 al Comisiei Europene descrie cadrul oficial în care este evaluată pregătirea statelor membre pentru adoptarea euro: compatibilitatea legislației naționale și îndeplinirea celor patru criterii de convergență – stabilitatea prețurilor, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb și ratele dobânzilor pe termen lung.
Documentul arată că evaluarea se realizează în baza articolului 140(1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și că raportul din 2026 acoperă cinci state membre cu derogare, inclusiv România.
În ceea ce privește România, Comisia Europeană a anunțat că nu o consideră în condițiile necesare pentru adoptarea euro, invocând atât criteriile de convergență, cât și aspecte legate de compatibilitatea legală și integrarea în Eurosistem.
Datele invocate despre inflație, deficit, dobânzi și ERM II
Potrivit informațiilor citate în Raportul de convergență 2026, rata medie a inflației în România în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, față de o valoare de referință de 2,7%. Raportul include și o prognoză a Comisiei potrivit căreia inflația medie anuală ar urma să fie 7,0% în 2026 și 3,7% în 2027.
Pe componenta finanțelor publice, raportul indică faptul că România face obiectul unei decizii a Consiliului privind existența unui deficit excesiv. Deficitul administrației publice generale a fost de 9,3% din PIB în 2024 și 7,9% în 2025, rămânând peste pragul de referință de 3% din PIB. Pentru 2026 este menționat un deficit prognozat de 6,2% din PIB, iar pentru 2027 de 5,8% din PIB, în contextul măsurilor de ajustare fiscală și al unor modificări fiscale, inclusiv privind TVA și accizele.
Raportul notează, de asemenea, că România nu îndeplinește criteriul stabilității cursului de schimb, deoarece leul nu participă la ERM II, și criteriul privind ratele dobânzilor pe termen lung: media pe 12 luni până în mai 2026 a fost de 6,7%, peste valoarea de referință de 5,1%.
Cum răspunde această poziționare la mesajul lui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a spus că există un acord de principiu al partidelor pentru revenirea la o asumare concretă a aderării la euro, dar că este „un proces de durată” și că vor avea loc dezbateri în acest cadru. El a afirmat că viitorul Guvern, indiferent de componența politică, împreună cu BNR, ar urma să întocmească o foaie de parcurs pentru anii următori, cu acțiunile necesare pentru trecerea la euro.
Replica guvernatorului BNR punctează că, din perspectiva criteriilor și a disciplinei cerute pentru mecanismul cursurilor de schimb, România nu se află în prezent într-o poziție de lansare rapidă a procesului, iar miza este una politică și socială, nu doar tehnică.
Isărescu a insistat că nu este o chestiune de „schimb facil de monedă” și că decizia aparține, în ultimă instanță, autorităților politice, BNR având un rol de sprijin în definirea traseului.
Analiza unui economist despre cauzele depărtării de criterii
Analistul economic Adrian Negrescu a afirmat că politicile publice din ultimii ani au contribuit la niveluri ridicate ale inflației și datoriei și că România „nu respectă practic niciun criteriu” care să o apropie de adoptarea euro.
Negrescu a indicat drept puncte centrale inflația și deficitul bugetar, explicând că pentru aderare este urmărit pragul de 3% la deficit, în timp ce România se situează, potrivit evaluării sale, la niveluri mult superioare acestui prag. El a atras atenția și asupra ritmului de creștere al datoriei publice.
În aceeași intervenție, analistul a descris beneficii ale adoptării euro pentru populație, în special prin dobânzi mai mici și o stabilitate mai bună a prețurilor.