Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că a semnat ordinul de aprobare a „Scrisorii de aşteptări” pentru viitorul Consiliu de Administraţie al CFR SA, pentru mandatul 2027–2031. El a precizat totodată că Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030 şi Contractul de activitate şi performanţă al CFR SA pentru 2026–2030 au fost aprobate şi făcute publice.
În formularea lui Miruță, cele trei documente funcționează împreună: strategia indică direcția, contractul fixează obligațiile reciproce dintre stat și companie, iar scrisoarea stabilește ce trebuie să livreze concret conducerea CFR SA, „cu cifre”.
Miza anunțată este legarea performanței conducerii și a companiei de indicatori măsurabili care ating direct experiența de călătorie, inclusiv întârzierile trenurilor și modul în care este întreținută infrastructura modernizată.
Călătorul ca indicator și publicarea întârzierilor
Radu Miruță a afirmat că „călătorul devine indicator de performanță”, iar minutele de întârziere „din vina infrastructurii” urmează să fie măsurate pentru fiecare tren și publicate lunar, atât la nivel de rețea, cât și pe fiecare magistrală.
Întârzierile pot fi urmărite într-un singur loc, pe trenuri și rute.
Tot în zona întârzierilor, ministrul a anunțat un program anual de eliminare a restricțiilor punctuale, cu efectul exprimat public în „minute de mers câștigate” pe rute indicate nominal: București–Constanța, București–Brașov și Cluj–Oradea.
Un alt element prezentat ca schimbare de regulă este principiul „cine întârzie plătește”, aplicat „în ambele sensuri”: se va operaționaliza sistemul de performanță prevăzut de lege, cu plăți efective între CFR și operatori pentru întârzierile imputabile fiecăruia, pentru a evita transferul repetat al responsabilității între infrastructură și operatori.
Întreținerea magistralelor modernizate și restricțiile de viteză
Ministrul a susținut că investițiile mari în modernizare trebuie urmate de întreținere, iar pe magistralele București–Constanța și București–Arad „indisponibilitatea infrastructurii” ar urma să scadă cu 8% pe an.
În același set de cerințe, bilanțul restricțiilor de viteză pe secțiunile modernizate trebuie să fie „negativ”, în sensul că kilometrii de restricții eliminați să fie cel puțin egali cu cei nou-apăruți.
Miruță a mai indicat o regulă bugetară: minimum 30% din banii de întreținere să meargă, „prin regulă scrisă”, către protejarea secțiunilor modernizate.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030, aprobată de Guvern, are ca prioritate stoparea declinului tehnic al rețelei și recuperarea accelerată a restanțelor istorice la reînnoire și modernizare; documentul prezintă date privind degradarea rețelei și efectele subfinanțării, inclusiv restricții de viteză și creșterea ponderii liniilor cu scadența depășită la reînnoire.
Digitalizare, ERTMS și reguli interne
Între măsurile punctuale anunțate pentru CFR SA, Miruță a inclus introducerea transmiterii și confirmării electronice a ordinelor de circulație, cu trasabilitate.
În ceea ce privește ERTMS (European Rail Traffic Management System), ministrul a afirmat că sistemele de semnalizare plătite din fonduri europene trebuie să intre efectiv în funcțiune. Pentru tronsonul București Nord–Constanța, el a indicat ca reper autorizarea până la finalul lui 2027 și exploatarea comercială din prima jumătate a lui 2028, cu un grad de utilizare de minimum 95% din 2028.
Inventarierea, în 12 luni, a regulilor interne care mențin posturi „pur observaționale” acolo unde tehnologia poate acoperi aceeași funcție, cu păstrarea regulilor doar pe bază de analiză de risc; siguranța rămâne intactă, iar mijloacele de asigurare vor fi modernizate.
Contractul de activitate și performanță și țintele financiare
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii prezintă Contractul de activitate şi performanţă al CFR SA pentru 2026–2030 ca instrument prin care statul asigură finanțarea necesară pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, în schimbul unor reguli și responsabilități monitorizate prin indicatori de performanță, în baza cadrului legal (Legea 202/2016 şi OUG 12/1998).
Miruță a adăugat ținte financiare și de management, între care reducerea pierderii companiei cu minimum 5% pe an, cu mențiunea că rezultatul nu va fi punctat dacă provine din vânzări de active, tăierea întreținerii sau amânarea investițiilor. El a menționat şi o țintă de reducere a costului de mentenanță cu 2% pe an în termeni reali, cu condiția ca reducerea să nu rezulte din subexecutarea programului de întreținere.
În același set de cerințe figurează monitorizarea publică a termenului mediu de plată către constructori și plafonarea plăților restante, în scădere de la an la an. De asemenea, este prevăzut un program multianual pentru stații (peroane la standard, informare în timp real și accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități) și publicarea datelor de circulație și a întârzierilor în format deschis, printr-o interfață publică, în cel mult 18 luni.
Selecția conducerii și consecințele neîndeplinirii indicatorilor
Radu Miruță a susținut că, până acum, „scrisorile” pentru conducerile companiilor erau tratate ca formalități, cu selecție politică și indicatori considerați îndepliniți „prin simpla prezență”. El a afirmat că noul set de documente și indicatori introduce termene și consecințe clare.
Ministrul a indicat reguli pentru remunerarea variabilă, condiționată de un prag de peste 85% grad de realizare; sub acest prag, plata variabilă este zero. Totodată, obligațiile legale neîndeplinite la termen constituie justă cauză de revocare, iar trimiterea în judecată pentru corupție atrage revocarea din funcție.
Cadrul oficial pentru strategia 2026–2030 este în vigoare prin Hotărârea de Guvern nr. 635/2026, publicată în Monitorul Oficial, care aprobă Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030 ca anexă la hotărâre şi prevede publicarea ei pe site-ul ministerului şi transmiterea către Comisia Europeană.