Traian Băsescu l-a criticat public pe ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, după incidentul din 20 august 2026, când o dronă maritimă de suprafață (USV) a fost găsită în derivă în apropierea platformei Neptun Alpha, în Zona Economică Exclusivă a României.
Declarațiile fostului președinte au venit după anunțurile ministrului referitoare la presupusa încărcătură a dronei și după comunicarea Ministerului Apărării Naționale despre intervenția care a implicat aeronave F‑16 și o echipă EOD a Forțelor Navale.
În intervenția sa, Băsescu a susținut că ministrul ar trebui să evite declarațiile pe teme pe care „nu le știe” și a criticat modul în care au fost transmise informațiile despre incident.
Ce a spus Traian Băsescu despre Radu Miruță și comunicarea incidentului
Traian Băsescu a afirmat că „ministrul Apărării să nu se mai bage în lucrurile pe care nu le știe”, descriind apărarea drept „o chestiune complicată, complexă” și invocând componenta diplomatică și relațiile dintre structurile militare.
În aceeași intervenție, fostul președinte l-a caracterizat pe Radu Miruță prin formula: „nu pricepe mare lucru, dar vrea să ne dea impresia că le știe pe toate” și a spus că ar trebui „să nu se mai bage”.
Băsescu a comentat și datele vehiculate public despre dronă, menționând expresii precum „dronă cu explozivi” sau afirmații despre doborârea ei de avioane F‑16, dar a adăugat că „cert este că drona era o dronă în derivă” și „nu era dirijată către platformă”.
Ce au anunțat ministrul și MApN despre intervenția din Zona Economică Exclusivă
Radu Miruță a afirmat că două avioane F‑16 românești au fost ridicate de la sol „cu ordin de tragere”, iar „drona a fost distrusă în siguranță”, adăugând inițial fraza „era încărcată cu explozibil”. Mesajul inițial publicat pe 20 august la ora 12:51 a fost modificat după 22 de minute, fraza privind explozibilul fiind ștearsă, iar la 15:38 ministrul a revenit cu un „UPDATE” în care a afirmat din nou: „Avea explozibil”.
Echipa de comunicare a ministrului a explicat că, în prima fază, Miruță a fost informat că drona era încărcată cu explozibil, iar ulterior i s-a comunicat că analiza era în curs, motiv pentru care informația a fost eliminată din postarea inițială.
MApN a anunțat că două aeronave F‑16 ale Forțelor Aeriene Române au intervenit în cazul unei „drone maritime de mici dimensiuni” aflate în Zona Economică Exclusivă, în apropierea platformei Neptun Alpha, la aproximativ 80 mile marine est de Constanța; una dintre aeronave „a angajat ținta” și a executat foc cu tunul de bord, iar ținta „fiind lovită”.
MApN a precizat că prezența dronei, „aflate în derivă”, a fost semnalată în jurul orei 06:28 de o navă comercială și că o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD a Forțelor Navale Române la bord, se deplasează către zonă pentru verificări.
Contextul Neptun Deep și poziția despre protecția infrastructurii offshore
În intervenția sa, Traian Băsescu a vorbit despre responsabilitatea României în Zona Economică Exclusivă și a afirmat că articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică în acest caz, argumentând că zona economică exclusivă nu este teritoriu suveran și că suveranitatea se oprește la limita apelor teritoriale.
Băsescu a adăugat că România ar trebui să își asigure „resurse militare de apărare și, la nevoie, de atac” pentru a proteja interesele din zona economică exclusivă și a afirmat că România este „primul responsabil” pentru protecția platformelor de acolo.
Reprezentanții OMV Petrom au transmis că lucrările de dezvoltare ale proiectului Neptun Deep „nu au fost afectate” de prezența dronei maritime și că activitățile se desfășoară conform graficului, menționând colaborarea cu autoritățile române pentru protecția infrastructurii energetice offshore.
Într‑un comunicat anterior, OMV Petrom și ROMGAZ au anunțat instalarea platformei de producție offshore Neptun Alpha și au precizat că producția este planificată să înceapă în 2027; comunicatul include date tehnice despre platformă (greutate de peste 16.500 de tone și înălțime totală de peste 225 de metri) și despre stadiul dezvoltării, inclusiv finalizarea a 6 din 10 sonde și instalarea conductei de 160 km către țărm.