Europarlamentarul PNL Virgil Popescu l-a atacat sâmbătă, 25 iulie 2026, pe liderul AUR George Simion, după ce două drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României, una vineri și alta sâmbătă dimineață.
Virgil Popescu a acuzat AUR că a criticat instituțiile statului și Armata, fără să indice Rusia drept responsabilă pentru incidentele din spațiul aerian și pentru războiul din Ucraina.
Disputa politică s-a suprapus peste intervențiile Forțelor Aeriene Române, care au interceptat și doborât dronele în zone nelocuite, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.
Ce a scris Virgil Popescu despre George Simion
Virgil Popescu a susținut că AUR ar fi căutat „imediat vinovatul” în interior, nu în afara țării, după incidentele cu dronele. „Armata a reacționat, le-a interceptat, cinste militarilor care au făcut asta! Dar tu și partidul tău ați găsit imediat vinovatul: nu Rusia, ci tot România, instituțiile, ministerul Apărării, guvernul, armata”, a scris europarlamentarul PNL.
În același mesaj, el a afirmat că liderul AUR ar evita să condamne Rusia și războiul din Ucraina: „Nici măcar un cuvânt despre cine a lansat drona, Simioane. Nici măcar un cuvânt de condamnare a războiului pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei. Doar atac la adresa instituțiilor statului român”.
Virgil Popescu a continuat cu o acuzație directă la adresa lui George Simion: „Dronele nu sunt de fabricație română. Sunt rusești. Trimise de prietenul tău, Putin. Sau, mă rog, de stăpânul tău”.
Liberalul i-a adresat lui George Simion o întrebare: „când o dronă rusească intră în țara ta, a cui e vina? Tot a Guvernului român? Sau, pentru prima dată, ai curajul să spui numele adevăratului vinovat, stăpânul tău, Putin?”.
Intervenția Armatei și datele anunțate de autorități
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că sâmbătă dimineață activitatea aeriană din apropierea frontierei cu Ucraina s-a intensificat în jurul orei 5:00, iar drona a intrat în spațiul aerian românesc la ora 8:20, la aproximativ 17 kilometri de Sulina.
Potrivit ministrului, doi piloți români aflați într-o misiune de poliție aeriană au identificat ținta și au doborât-o după ce au ales o zonă fără riscuri pentru populație. „În 11 minute au reușit să încadreze pe radarul de bord ținta, să identifice o zonă de siguranță în care aceasta să poată fi angajată, să o țintească și să o doboare”, a spus Radu Miruță.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că „la ora 8:30, o nouă dronă a fost doborâtă în spațiul aerian românesc, în apropierea localității Sfântu Gheorghe (Deltă)”, precizând că a fost doborâtă de un pilot român dintr-un avion F-16.
Ministerul Apărării Naționale a transmis că „sistemele de supraveghere radar” au detectat la 08:22 o nouă pătrundere neautorizată, iar două aeronave F-16 au interceptat ținta și au aplicat procedurile standard de „identificare și neutralizare”, drona fiind doborâtă „în condiții de siguranță într-o zonă nepopulată”.
Pentru incidentul de vineri, autoritățile au anunțat că o dronă a fost doborâtă în apropierea localității Padina (județul Buzău), iar Ministerul Apărării a indicat că au fost identificate resturi din dronă și din racheta interceptoare în zona Padina, precum și un crater și rămășițe ale unei rachete aer-aer în zona Tătaru (județul Brăila).
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a transmis vineri seară că drona doborâtă era „un aparat Shahed” și că nu au fost puse în pericol vieți omenești sau bunuri.
Poziția AUR și disputa pe tema dotărilor și a cadrului legal
Virgil Popescu a susținut că AUR s-a opus unor măsuri legate de întărirea apărării spațiului aerian, afirmând că formațiunea ar fi votat împotriva proiectului „prin care Armata poate doborî dronele” care intră în spațiul aerian și că a criticat programul european SAFE.
AUR a transmis vineri că „Militarii şi-au îndeplinit misiunea” și că au evitat „producerea unor victime sau pagube la sol”, dar a susținut că succesul tactic nu poate ascunde „vulnerabilitatea strategică” legată de întârzierea deciziilor de înzestrare.
Formațiunea a formulat și o întrebare publică privind incidentul de la Buzău: „Cum a fost posibil ca o dronă neidentificată să pătrundă atât de adânc în spaţiul aerian naţional?”.
AUR, împreună cu alte formațiuni politice, a votat împotriva legii care permitea doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul național; acea sesizare a fost contestată la Curtea Constituțională, dar a fost respinsă.
Contextul statistic invocat de Ministerul Apărării
Ministerul Apărării Naționale a prezentat un bilanț al incidentelor de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei: „au fost semnalate 29 de pătrunderi neautorizate ale unor drone rusești în spațiul aerian național” și au fost identificate, „în aproximativ 50 de situații”, drone sau fragmente de drone pe teritoriul României.
Instituția a adăugat că numai în 2026 au fost înregistrate 33 de atacuri în apropierea frontierei, iar aeronavele aflate în serviciul de poliție aeriană au fost ridicate în 26 de situații; tot în acest an ar fi fost consemnate 15 pătrunderi neautorizate și 14 situații în care au fost identificate drone sau fragmente pe teritoriul României.
În aceeași informare, MApN a descris un caz din 29-30 iunie în care au fost semnalate fragmente de dronă în zona localității Rachelu (comuna Luncavița, județul Tulcea), iar specialiștii au confirmat prezența unei încărcături explozive, detonată controlat. Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.