Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat joi seară, 14 mai, că Programul Rabla ar urma să aibă în 2026 un buget de 300 de milioane de lei și să pună accent pe mașinile produse și asamblate în Europa.
Proiectul de buget al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru 2026 a fost lansat în dezbatere publică; documentele proiectului prevăd o alocare de 300 de milioane de lei pentru Programul Rabla destinat persoanelor fizice.
Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) a reacționat critic, afirmând că nu a fost consultată și avertizând că introducerea unor criterii legate de locul de producție și asamblare ar putea crea discriminare și distorsiona concurența.
În discuție sunt atât dimensiunea bugetului, cât și modul în care va fi formulată țintirea programului, industria auto subliniind că Rabla are un impact direct asupra pieței locale.
Ce a spus ministrul Mediului despre buget și criteriul european
Diana Buzoianu a afirmat că bugetul programului ar urma să fie de 300 de milioane de lei, în creștere față de 2025, și că prioritatea va fi acordată autovehiculelor produse și asamblate în Europa.
Ministrul a motivat direcția prin faptul că fondurile provin de la poluatori din România și că ar trebui să aibă „un efect multiplicator” mai aproape de România, inclusiv prin investiții și locuri de muncă „în România sau măcar în Europa”.
În aceeași intervenție, Diana Buzoianu a arătat că ar fi problematic ca banii colectați intern să fie cheltuiți pe vehicule produse în afara Europei, menționând China ca exemplu.
Ce apare în proiectul de buget AFM pentru 2026
Proiectul de buget al AFM, lansat în consultare publică, menționează alocarea de 300 de milioane de lei pentru Programul Rabla destinat persoanelor fizice.
În același pachet de propuneri sunt prevăzute și alte programe, precum finanțarea proiectelor de apă și canalizare, iluminatul public, împăduriri și un program național pentru stocarea energiei în baterii.
În nota de fundamentare și în detalierea alocărilor pe programe sunt indicate credite de angajament de 300.000 mii lei (echivalentul a 300 milioane lei) și credite bugetare de 303.302 mii lei (aproximativ 303,3 milioane lei) pentru componenta dedicată persoanelor fizice; în alte linii bugetare apar sume pentru restituiri legate de taxe auto, cu trimiteri la OUG nr. 52/2017 și OUG nr. 93/2022.
Reacția APIA și disputa legată de consultare și risc de discriminare
APIA, prin președintele Dan Vardie, a declarat că ministrul interimar al Mediului „nu a stat de vorbă” cu organizația în legătură cu noul program Rabla, deși, potrivit acestuia, au existat afirmații publice despre consultări cu patronatele din industrie.
Dan Vardie a spus că APIA a trimis de patru ori solicitări de consultare către Ministerul Mediului și către AFM și că a primit răspunsuri care, în formularea sa, conțineau expresia „momentan nu e cazul, vă căutăm noi”.
Reprezentantul APIA a apreciat că bugetul propus de 300 de milioane de lei este insuficient în raport cu nevoile pieței și cu nivelurile anterioare, menționând că, în trecut, bugetele inițiale ale programului depășeau 1,2 miliarde de lei.
Despre orientarea către vehicule produse și asamblate în Europa, Dan Vardie a avertizat că astfel de abordări pot crea discriminare între operatori și pot afecta concurența, invocând necesitatea unui tratament nediscriminatoriu pentru produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană.
Impactul invocat de industrie și miza pentru piața auto
În contextul discuției despre Rabla sunt citate poziții ale conducerii Dacia și Renault Group privind importanța programului pentru piața locală.
Frank Marotte, director de vânzări la nivel global al companiei Dacia, a avertizat că „piața românească este deprimată din cauza amânării Rabla și din cauza crizei cu care ne confruntăm în România”.
Mihai Bordeanu, director de țară al Renault Group și director general pentru Europa de Sud-Est al mărcii Dacia, a afirmat că „Rabla este extrem de importantă pentru Dacia” și a precizat că nu exista certitudine privind implementarea programului în 2026 la momentul declarației sale.
În dezbaterea publică deschisă de proiectul bugetului AFM și de declarațiile ministrului, punctul sensibil rămâne modul în care va fi transpus în reguli criteriul legat de producția și asamblarea în Europa și felul în care vor fi implicate organizațiile din industrie în discuțiile tehnice.
