Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a afirmat că, în companiile de stat din energie, „aceiaşi 10 oameni” cumulează 47 de funcţii în 16 companii diferite. Declaraţia a fost făcută într-o postare pe Facebook, în care a legat tema guvernanţei de impactul direct al preţului energiei asupra economiei şi a bugetelor familiale.
În acelaşi mesaj, Oana Gheorghiu a susţinut că, extinzând analiza, „aceleaşi 25 de persoane” deţin 77 din 288 de mandate active. Ea a pus situaţia pe seama unor „portiţe” din legislaţie, despre care a spus că ar fi rămas deschise, şi a invocat lipsa de voinţă de a le închide.
Totodată, vicepremierul interimar a indicat exemple de venituri lunare cumulate din consilii de administraţie şi funcţii executive, cu valori menţionate până la 75.000 de lei pe lună.
Cifrele invocate şi exemplele de remuneraţie
Oana Gheorghiu a descris, în termeni generali, un mecanism de cumul: combinaţii între două poziţii în consilii de administraţie şi o funcţie executivă, respectiv mai multe mandate în consilii de administraţie, în paralel. În lista prezentată de ea apar valori precum 75.000 lei/lună (două funcţii în consilii şi o funcţie de director), 59.000 lei/lună (pe aceeaşi structură), 58.700 lei/lună (director şi un provizorat în consiliu), 52.000 lei/lună (două consilii), 48.000 lei/lună (două consilii) şi 34.200 lei/lună (cinci consilii).
În aceeaşi intervenţie, vicepremierul interimar a afirmat că „aceiaşi 10 oameni” se regăsesc în 47 de roluri, în 16 companii, în calitate de membri în consilii de administraţie, consilii de supraveghere sau în funcţii executive de director. Mesajul include şi o extindere a bazei de calcul: 25 de persoane care ar deţine 77 din 288 de mandate active.
În planul justificării, Oana Gheorghiu a calificat energia drept domeniu „sensibil”, arătând că preţul energiei are efect imediat asupra economiei şi asupra bugetului fiecărei familii, iar diferenţele faţă de alte state ar reflecta, în opinia sa, strategii şi investiţii „incorecte” în ultimii ani.
Ce schimbări legislative invocă şi cum descrie procedura de revocare
Vicepremierul interimar a susţinut că problema nu ar fi lipsa normelor, ci faptul că nu a existat voinţă pentru a închide „portiţele” rămase în legislaţie. În acelaşi registru, ea a vorbit despre o „tradiţie” instituţională în care un grup restrâns ar roti aceleaşi funcţii prin aceleaşi companii.
În ceea ce priveşte revocarea din funcţii, Oana Gheorghiu a afirmat că, înainte de 2025, înlăturarea unor persoane ajungea să coste statul mai mult decât menţinerea situaţiei, întrucât cei revocaţi câştigau în instanţă şi primeau daune, penalităţi şi salarii compensatorii.
În acest context, ea a indicat Legea nr. 158/2025 ca intervenţie care „a rezolvat o parte din problemă”, menţionând că ar fi devenit mai uşor să fie revocată, în 60 de zile şi fără daune, o persoană care nu se aliniază la noile plafoane de remuneraţie. Pentru revocarea pe criterii de performanţă sau pentru acţiuni contrare interesului companiei, Oana Gheorghiu a spus că rămâne relevant conţinutul clauzelor contractuale şi rigoarea negocierii contractului de mandat de către ministerul ori autoritatea tutelară.
Contextul mai larg invocat despre reforma companiilor de stat
Într-o intervenţie anterioară, Oana Gheorghiu a anunţat că urma să propună spre aprobare în Guvern un memorandum privind redresarea a 22 de companii de stat analizate într-o listă pilot, prezentată într-o notă de informare în şedinţa Executivului. Ea a indicat, în acest context, datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei şi pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat, asociind situaţia cu menţinerea status quo-ului.
Potrivit declaraţiilor sale, memorandumul urma să includă, pentru fiecare companie, o decizie de reformare şi un calendar de implementare, cu rol de coordonare la nivelul cabinetului şi implementare la nivelul ministerelor de resort. Ea a mai susţinut că entităţile nu pot fi tratate unitar, invocând diferenţe între infrastructuri critice, platforme industriale strategice, entităţi comerciale şi vehicule reziduale.
În zona energiei, Oana Gheorghiu a legat acest cadru de procesul de fuziune dintre Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie S.A. şi Societatea Electrocentrale Grup S.A., despre care a afirmat că ar urma să fie finalizată până la 31 august. Ea a descris obiectivul drept formarea unei singure structuri „mai eficiente”, cu costuri administrative mai mici, guvernanţă mai bună şi eliminarea suprapunerilor, precizând, totodată, că Electrocentrale Grup ar avea „pierderi istorice”.
Selecţii şi validări procedurale, în relatarea vicepremierului
Într-o altă postare prezentată public, Oana Gheorghiu a susţinut că trei firme private de consultanţă în resurse umane, care ar avea împreună 10 angajaţi, ar valida procedural numiri în companii de stat cu active de zeci de miliarde de lei. Ea a descris această concentrare drept o problemă de sistem şi a legat-o de ideea că un mecanism menit să aducă profesionalism şi independenţă ar fi ajuns să concentreze o parte esenţială a filtrului procedural într-un grup restrâns.
În acelaşi context, Gheorghiu a invocat o sancţiune a Comisiei Europene de 198 milioane euro, pe care a pus-o în legătură cu deficienţe privind transparenţa şi caracterul competitiv al unor proceduri.
Declaraţiile vicepremierului nu conţin lista persoanelor la care se referă, numele companiilor din cele „16” menţionate şi metodologia completă de calcul pentru „mandate active”; cifrele şi exemplele au fost prezentate ca elemente de discuţie în cadrul mesajelor publice ale oficialului.