Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că tensiunile din fosta Coaliție s-au acutizat când Guvernul a început să discute reforma companiilor de stat și să analizeze numirile din consiliile de administrație, nu când au fost adoptate măsuri fiscale care au afectat cetățenii.
În aceeași intervenție, Oana Gheorghiu l-a criticat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, și a susținut că o alianță PNL–PSD „nu se mai poate”.
Disputa a fost legată de o dezbatere amplă din Guvern, din primăvara acestui an, privind listarea la bursă a unor pachete minoritare din companii de stat – temă care a alimentat și o moțiune de cenzură în Parlament și care a fost discutată public prin note și rapoarte transmise în circuitul guvernamental.
Cum descrie Oana Gheorghiu ruptura din fostul parteneriat
Oana Gheorghiu a afirmat că, după ce a intrat în Guvern la finalul lunii octombrie, a găsit tensiuni deja existente, însă „ținute sub control”. Potrivit relatării sale, cât timp pachetul de măsuri fiscale viza reducerea deficitului, PSD a rămas în interiorul coaliției și a susținut aceste măsuri în ședințele de Guvern, chiar dacă le critica în spațiul public.
Vicepremierul a indicat luna ianuarie drept momentul în care au început discuțiile efective despre reforma companiilor de stat, după o perioadă de analiză în noiembrie și decembrie, inclusiv prin solicitări la Ministerul Finanțelor privind identificarea companiilor de stat și a situațiilor acestora.
În această perioadă, a spus Gheorghiu, „a apărut o luptă” în interiorul coaliției, iar relațiile au degenerat în special când atenția s-a mutat pe numirile din consiliile de administrație. „S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele și a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la consiliile de administrație”, a declarat vicepremierul.
Tot ea a descris discuțiile interne drept „calme, calde, colegiale”, fără confruntări directe, și a spus că tensiunea se reflecta mai ales în declarațiile publice ale politicienilor.
Disputa despre listare și reforma companiilor de stat
În aprilie 2026, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a criticat ideea vânzării unor părți din acțiunile companiilor de stat profitabile, afirmând că subiectul „a apărut surprinzător” în ședința de Guvern și susținând că în nota de informare prezentată de vicepremier apar „fraze mincinoase”.
Radu Oprea a invocat, între altele, exemple din Germania și Spania pentru a argumenta că, în context energetic, unele guverne iau măsuri diferite asupra companiilor strategice și a atras atenția asupra sensului economic al unor posibile vânzări parțiale.
Oana Gheorghiu a declarat că a prezentat în ședința de Guvern o „listă exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat și a subliniat că nu exista o decizie politică, ci doar etape preliminare care urmau studii de fezabilitate pentru a stabili eligibilitatea.
În nota de informare citată public, au fost enumerate companii propuse pentru listare cu un orizont minim de pregătire de 6-12 luni, printre care CEC Bank, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Națională Aeroporturi București, Salrom, Loteria Română, Imprimeria Națională, Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni, Romarm/Uzina Mecanică Cugir și Poșta Română.
Moțiunea de cenzură și acuzațiile din jurul ei
Oana Gheorghiu a numit momentul moțiunii de cenzură „un proces foarte dureros”, afirmând că numele ei a fost menționat de mai multe ori în textul citit în Parlament și susținând că moțiunea s‑a bazat pe informații inexacte legate de nota de informare privind listările exploratorii.
Analize publice și documentele dezbătute au subliniat că, la acel moment, Guvernul nu luase o decizie de vânzare a activelor strategice, ci că erau în discuție propuneri de listare a unor pachete minoritare, care nu ar fi determinat pierderea controlului statului.
În cadrul dezbaterii parlamentare au fost reluate mesaje politice potrivit cărora ar trebui „oprită vânzarea activelor strategice”, iar documentele prezentate ca bază a discuției au fost descrise ca recomandări sau analize exploratorii, nu ca acte cu efect juridic direct.
Atacul la Sorin Grindeanu și verdictul despre o nouă alianță
În intervenția sa, Oana Gheorghiu l‑a acuzat pe Sorin Grindeanu de „fugă de asumare” și a spus că miza reală ar fi reforma, afirmând că nu are încredere în liderul PSD „nicio secundă” și reproșându‑i prezentarea unor afirmații pe care le consideră mincinoase în moțiunea de cenzură.
În opinia ei, o alianță PNL–PSD nu mai poate funcționa, motivele invocate fiind diferențele de viziune și obiective: „Nu se mai poate această alianță PNL‑PSD, pentru că am văzut că nu funcționează”, a spus vicepremierul.
Cadrul invocat în Guvern pentru discuția despre companiile de stat
Radu Oprea a făcut referire la jalonul 443 din PNRR, legat de listare/restructurare, și a subliniat că o listare realizată „în mod profesionist” poate dura cel puțin un an și jumătate - doi ani, motiv pentru care a plasat accentul pe soluții de restructurare în termene compatibile cu calendarul PNRR.
Un raport publicat în context identifică tranzacții prioritare estimate orientativ la capitalizările din martie 2026: un pachet de 5-10% din Hidroelectrica, un pachet de 5-7% din Romgaz și un IPO pentru CEC Bank; estimările au fost prezentate ca orientative și dependente de condițiile de piață.
Același raport tratează demersul drept „analiză exploratorie”, bazată pe date publice, și propune o structură de decizie care prevede mandatarea ministerelor tutelare și a AMEPIP pentru comisionarea studiilor de fezabilitate, urmate de revenirea cu recomandări de decizie pentru fiecare companie.
Documentele invocate
Documentele și rapoartele citate în dezbatere includ o notă de informare transmisă în ședința de Guvern de cabinetul vicepremierului pentru reforma companiilor de stat și un raport care identifică o listă-pilot de companii eligibile pentru listare, cu estimări și propuneri de calendar.
Aceste note și declarații oficiale au fost folosite în dezbaterea politică despre modalitățile de gestionare a participațiilor statului, despre etapele necesare pentru studii de fezabilitate și despre opțiunile de structurare a ofertelor (vânzare de pachete minoritare, emisiuni noi sau oferte mixte), însoțite de precizări că statul ar urma să rămână acționar majoritar în scenariile propuse.