Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a avertizat marți, 4 august 2026, înaintea votului final din Senat, că amendamentele aduse legislației privind decarbonizarea sectorului energetic pot afecta implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pot pune în pericol fonduri europene de ordinul miliardelor de euro.
Într-o postare pe Facebook, el a legat miza votului de posibilitatea blocării depunerii următoarelor cereri de plată și de riscul ca Comisia Europeană să constate revenirea României asupra unei reforme deja îndeplinite și finanțate.
Pîslaru a arătat că amendamentele vizează modificări ale Ordonanței de urgență nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic.
Avertismentul lui Dragoș Pîslaru și legătura cu cererile de plată
Ministrul interimar a afirmat că amendamentele adoptate în Senat ar putea conduce la „blocarea totală a PNRR” și la pierderea a „miliarde de euro din fonduri europene”, dacă ajung să treacă de votul final din Parlament și să devină lege.
El a precizat că, pentru Jalonul 119a din Cererea de Plată nr. 6, Guvernul era „în discuții avansate” cu Comisia Europeană pentru a explica, pe baza unui studiu pregătit de Transelectrica și prezentat ACER, existența unor riscuri majore în cazul închiderii unor capacități adiționale de producție a energiei.
Pîslaru a mai spus că poziția Guvernului pentru acel jalon fusese negociată direct cu Bruxelles-ul, cu scopul de a diminua efectele unor eventuale penalități financiare.
Jalonul 114 și conceptul de reversibilitate invocat de ministru
Ministrul a semnalat că problema principală este Jalonul 114, care include legislația privind decarbonizarea și care fusese considerat îndeplinit de Comisia Europeană în cadrul Cererii de Plată nr. 2.
El a susținut că amendamentele introduc riscul de „reversibilitate” pe Jalonul 114 și că modificarea retroactivă a regulilor ar încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/241.
Pîslaru a avertizat că o constatare de reversibilitate din partea Comisiei Europene ar atrage penalități financiare „exponențial mai mari” decât cele asociate Jalonului 119a și ar opri depunerea de noi cereri de plată, inclusiv Cererea de Plată nr. 5 și Cererea finală, nr. 6.
Contextul legislativ din 2026 și argumentul „ireversibilității”
În martie 2026, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care a modificat cadrul legislativ privind decarbonizarea sectorului energetic, cu obiectivul de a alinia legislația la angajamentele asumate în PNRR și la recomandările Comisiei Europene.
Nota de fundamentare a ordonanței menționa „necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare” pentru eliminarea elementelor care ar putea genera riscul de reversibilitate a Jalonului 114, jalon legat de obligația României de a adopta și aplica legislația pentru eliminarea treptată a centralelor pe cărbune.
Modificările au inclus eliminarea mecanismelor care ar fi permis ca unele capacități pe lignit și huilă să fie considerate închise doar „pe hârtie”, prin reducerea puterii instalate în licențe, cu posibilitatea teoretică de repunere ulterioară în funcțiune, și au introdus sancțiuni și obligații de raportare pentru operatori.
Ce consecințe a invocat Pîslaru dincolo de PNRR
Ministrul interimar a susținut că efectele unei constatări de reversibilitate nu s-ar limita la fondurile europene și ar putea afecta evaluările agențiilor de rating și credibilitatea României pe piețele financiare.
El a mai avertizat asupra riscului de blocare a finanțărilor pentru investiții publice, menționând explicit domenii precum spitale, școli și infrastructură.
Pîslaru a făcut un apel „la rațiune și responsabilitate” către PSD și către membrii Parlamentului, cerând ca asemenea amendamente să nu devină lege.