Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, spune că pregătește o politică pentru încurajarea folosirii gazelor din Marea Neagră în industria românească, inclusiv la fabricarea îngrășămintelor chimice și a sticlei. Demersul este încă în lucru și, potrivit ministrului, trebuie să treacă de Consiliul Concurenței.
În interviul „În Fața Ta” de la Digi24, publicat pe 31 octombrie 2026, Chisăliță a explicat că a solicitat date pentru lunile și anii următori, pentru a construi această politică. În privința proiectului Neptun Deep, el apreciază că lucrările avansează fără întârzieri semnificative și indică trimestrul III din 2027 pentru atingerea capacității de producție.
De ce contează cumpărătorii din industrie
Argumentul ministrului pornește de la interesul furnizorilor de a vinde gazele cât mai aproape de locul de producție. În explicația sa, apropierea înseamnă costuri mai mici de transport și distribuție. Pentru ca acest avantaj să poată fi valorificat, furnizorii au însă nevoie de consumatori care să cumpere gazele.
Chisăliță urmărește folosirea resursei în fabrici care să vândă apoi produse finite. El dă exemplele îngrășămintelor chimice, sticlei și geamurilor și consideră că această utilizare ar aduce economiei o valoare adăugată mai mare decât vânzarea directă a gazelor. Prioritatea sa este ca resursa din Marea Neagră să fie „pe cât posibil folosită în economie”, după cum a explicat în interviu.
Primele gaze și platoul de producție au termene diferite
Despre Neptun Deep, ministrul spune că lucrările se desfășoară conform calendarului. Proiectul ar urma să atingă capacitatea de producție „undeva în trimestrul trei, 2027”, potrivit evaluării sale.
OMV Petrom și Romgaz au prezentat deja cele două etape în comunicatul comun din 28 septembrie 2026. Companiile estimează primele livrări în rețeaua națională în prima jumătate a anului 2027. După intrarea gazelor în Sistemul Național de Transport, rețeaua de transport a gazelor din România, va urma creșterea treptată a producției, însoțită de teste ale performanței operaționale.
Partenerii estimează atingerea platoului până la sfârșitul trimestrului III din 2027. Platoul este nivelul de producție pe care urmăresc să îl mențină după etapa inițială de creștere. Reperul indicat de ministru era, astfel, inclus în calendarul anunțat de companii în septembrie.
Cât gaz este estimat și cine îl va vinde
La platou, producția anuală estimată este de aproximativ opt miliarde de metri cubi pentru întregul proiect, iar companiile anticipează menținerea acestei faze timp de aproape zece ani. Volumele recuperabile sunt estimate la circa 100 de miliarde de metri cubi: cantitatea pe care partenerii estimează că o pot extrage pe durata exploatării.
Bugetul de dezvoltare este de aproximativ patru miliarde de euro, tot pentru întregul proiect. OMV Petrom și Romgaz dețin fiecare câte 50% din Neptun Deep. OMV Petrom este operatorul, iar Romgaz participă prin Romgaz Black Sea Limited. Fiecare titular își comercializează separat gazele care îi revin.
Lucrările și testele care preced producția
La data comunicatului din septembrie, partenerii anunțau finalizarea a șapte dintre cele zece sonde de dezvoltare și instalarea platformei de producție Neptun Alpha și a conductei din larg. Programul rămas cuprindea continuarea forajelor, instalarea și integrarea infrastructurii submarine și conectarea instalațiilor la conducta de transport.
Înaintea pornirii producției, toate sistemele și instalațiile vor trece prin inspecții, teste și proceduri de punere în funcțiune, potrivit companiilor. Aceste verificări preced primele livrări; testele de performanță operațională însoțesc apoi creșterea treptată a producției.
Potrivit descrierii tehnice a proiectului, gazele vor fi colectate și procesate pe platforma Neptun Alpha, apoi transportate spre Tuzla printr-o conductă de 160 de kilometri. La țărm, vor fi măsurate și pregătite pentru a respecta specificațiile de calitate înainte de livrarea în rețeaua națională.