Ministerul Apărării, Ministerul Energiei, companiile care dezvoltă Neptun Deep și structurile de informații colaborează pentru a se pregăti în fața amenințărilor la adresa proiectului gazier din Marea Neagră, a declarat luni, 12 octombrie 2026, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Întrebarea adresată la Forumul Gazelor Naturale privea protecția împotriva dronelor maritime și aeriene.
Bușoi consideră că România este pregătită, dar a precizat că reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN) sunt cei care pot da răspunsul cel mai potrivit privind capacitatea de protecție. „Eu cred că suntem pregătiți”, a spus oficialul la cea de-a VIII-a ediție a forumului.
În sprijinul evaluării sale, secretarul de stat a invocat răspunsurile României la incidentele cu drone: unele aparate au fost doborâte, iar altele monitorizate. El a apreciat deciziile luate atunci când era foarte clar că nu exista un pericol pentru populația civilă sau pentru infrastructura critică. În opinia sa, Armata și celelalte structuri „pot face față cu brio oricărei amenințări” și în cazul Neptun Deep.
Drona cu explozibil găsită lângă lucrările Neptun Deep
Un incident din zona proiectului s-a încheiat pe 20 august 2026 prin neutralizarea unei drone marine cu încărcătură explozivă. Potrivit comunicatului final al MApN din acea zi, aparatul fusese lovit cu tunul de bord al unui F-16, fără să fie distrus complet. Militarii Forțelor Navale specializați în intervenții asupra dispozitivelor explozive, reuniți în echipe EOD, au încheiat neutralizarea în condiții de siguranță. Verificările au confirmat existența explozibilului.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, explica în postarea din dimineața de 20 august că drona se afla la câteva sute de metri de lucrările pentru extracția gazelor. Potrivit ministrului, decizia intervenției urmărea protejarea câtorva sute de oameni care lucrau acolo și securizarea infrastructurii critice.
Drona aflată în derivă fusese semnalată de o navă comercială în jurul orei 06:28. Informarea inițială a Ministerului Apărării o localiza în zona economică exclusivă a României, lângă platforma Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța. Două avioane F-16 românești au fost trimise spre locul indicat, iar unul dintre ele a deschis focul și a lovit ținta.
Miruță a precizat că fusese creată o celulă de comandă la nivelul MApN, care solicitase la nivelul NATO preluarea comenzii de către Armata Română. Decizia de distrugere a dronei fusese luată în urma analizelor și în coordonare cu președintele României.
Două drone aeriene fuseseră găsite pe mare pe 11 august
Cu nouă zile înainte, Forțele Navale interveniseră într-un alt incident, tot în apropierea perimetrului Neptun Deep. Conform comunicatului MApN despre operațiunea din 11 august, echipajul unei nave civile observase două drone aeriene care pluteau în derivă, la aproximativ 90 de mile marine de Constanța, în zona economică exclusivă.
O navă a Gărzii de Coastă a transportat la fața locului echipa specializată a Forțelor Navale. Militarii au identificat două aparate de tip Gerbera, cu posibilă încărcătură explozivă, și o aripă de dronă. Scafandrii EOD au neutralizat cele două aparate prin detonare controlată, iar fragmentul, care nu prezenta risc exploziv, a fost recuperat. Intervenția privea drone aeriene ajunse pe apă, spre deosebire de drona marină găsită pe 20 august.
Ce infrastructură este protejată și când sunt estimate primele gaze
Neptun Deep este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, care dețin fiecare câte 50% din proiect; OMV Petrom este operatorul. Potrivit descrierii tehnice a proiectului, gazele din zăcămintele Pelican Sud și Domino vor fi colectate și procesate pe platforma Neptun Alpha, apoi transportate spre Tuzla printr-o conductă de 160 de kilometri. La țărm, gazele vor fi măsurate și pregătite pentru livrarea în rețeaua națională.
Până la sfârșitul lui septembrie 2026, șapte dintre cele zece sonde erau finalizate, iar platforma și conducta din larg fuseseră instalate. În condiții normale de exploatare, Neptun Alpha este proiectată să funcționeze fără personal permanent la bord și să fie operată de la distanță.
În anunțul privind progresul dezvoltării, partenerii estimează primele livrări în rețeaua națională în prima jumătate a anului 2027. După intrarea gazelor în Sistemul Național de Transport, producția ar urma să crească treptat până la nivelul stabil urmărit de companii, numit platou. Atingerea acestui nivel este estimată până la sfârșitul trimestrului al treilea din 2027.
Producția anuală estimată la platou este de aproximativ opt miliarde de metri cubi, pentru întregul proiect, iar companiile anticipează menținerea acestei faze timp de aproape zece ani. Volumele recuperabile sunt estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi: cantitatea de gaze pe care partenerii estimează că o pot extrage din zăcăminte pe durata exploatării. Bugetul dezvoltării este de circa patru miliarde de euro.
Înaintea pornirii producției, programul companiilor prevede încheierea forajelor rămase, integrarea infrastructurii submarine și conectarea instalațiilor. Sistemele vor trece apoi prin inspecții și teste de punere în funcțiune.