Ministerul Energiei nu are încă un calcul oficial al pierderilor provocate de oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, spune ministrul Dumitru Chisăliță. El susține că efectul economic depășește Nuclearelectrica, operatorul centralei, deoarece furnizorii au înlocuit energia neprodusă prin importuri la prețurile pieței.
Ministrul spune că avea astfel de calcule din perioada în care conducea Asociația Energia Inteligentă și că le va pune la dispoziție pentru realizarea unei evaluări instituționale. Nu a anunțat o valoare a pierderilor sau un termen pentru finalizarea calculului.
Veniturile pierdute de operator și importurile furnizorilor
„Nu este suficient să calculăm repede doar pierderea pentru societate, ci e important să vedem pierderea pentru România”, afirmă Chisăliță.
În explicația ministrului, compania care operează centrala pierde veniturile din energia pe care nu a mai putut să o vândă. Pentru evaluarea efectului asupra României, el cere să fie luate în considerare și achizițiile furnizorilor: cantitățile care au înlocuit producția centralei au fost importate la prețurile pieței, spune Chisăliță.
Ministrul nu a prezentat volumele importate, prețurile folosite pentru comparație sau perioada pentru care ar urma să fie calculat efectul economic al opririi.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru repornire
Centrala a fost deconectată de la sistemul energetic după scăderea nivelului Dunării sub cota necesară asigurării apei pentru răcire. Într-un interviu pentru emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, Chisăliță estima repornirea unui reactor în jurul datei de 15 noiembrie. Declarația, publicată la 27 octombrie, era condiționată de menținerea tendințelor și prognozelor privind Dunărea; ministrul explica faptul că vremea putea grăbi sau întârzia reluarea producției.
În comunicatul din 29 octombrie, Nuclearelectrica anunța că ambele unități erau menținute în stare oprită sigură și că prognozele hidrologice nu indicau îndeplinirea tuturor criteriilor pentru repornirea nici măcar a uneia dintre ele. Compania preciza că această stare nu prezenta niciun risc pentru securitatea nucleară.
Operatorul raportase o creștere de aproximativ 10 centimetri a nivelului apei în bazinul de aspirație, de unde pompele centralei preiau apa. Îmbunătățirea era însă locală și nu era susținută de o creștere generală în bazinul Dunării, în amonte de Cernavodă. Nivelul apei rămânea sub pragul necesar repornirii.
Pentru repornire, potrivit condițiilor comunicate de Nuclearelectrica la 29 octombrie, nivelul necesar al apei trebuie menținut mai multe zile și trebuie să prezinte o tendință de creștere. Compania anunța că va solicita cu prioritate reconectarea la Sistemul Energetic Național atunci când vor fi îndeplinite condițiile pentru operarea în siguranță.