Ofertele de energie electrică indică prețuri mai mari cu 10–22%, în funcție de furnizor și de contract, spune ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Pentru gazele consumate de gospodării, el estimează însă prețuri finale similare celor din 2025, invocând mecanismul legal aplicabil până la 31 martie 2027. Firmele ale căror contracte depind de prețurile zilnice ale gazelor sunt mai expuse scumpirilor.
În interviul „În Fața Ta” de la Digi24, publicat pe 31 octombrie 2026, Chisăliță leagă intervalul de 10–22% de evoluția ofertelor afișate pe platforma Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). „Nu toată lumea are același preț, nu toată lumea a avut același preț”, explică ministrul.
De la oferta furnizorului la suma de pe factură
Chisăliță spune că ofertele mai scumpe pot deveni prețuri în contractele individuale încheiate între furnizori și consumatori. Efectul pentru fiecare client depinde astfel de prețul anterior și de cel care ajunge să i se aplice prin contract.
Pentru o gospodărie, comparația utilă pornește de la propriul preț contractual. Suma de plată depinde și de cantitatea consumată: o creștere a prețului pe unitatea de energie și o creștere a consumului sunt două lucruri diferite, care se pot reflecta împreună în factură.
Ministrul apreciază că și consumatorii noncasnici de electricitate sunt afectați de creșteri de un ordin apropiat, deși, spune el, ofertele publice pentru această categorie par să arate majorări mai mici. Procentele invocate reprezintă evaluarea sa asupra ofertelor publicate.
La gazele casnice, furnizorul compară două prețuri
Pentru gazele naturale consumate de gospodării, Chisăliță invocă prețul administrativ la care gazele produse în România sunt vândute furnizorilor. Pe această bază, el estimează că prețul final ar trebui să fie similar celui din anul precedent.
Mecanismul este stabilit prin Ordonanța de urgență nr. 12/2026, în forma consolidată, după încheierea vechii scheme de plafonare și compensare la 31 martie 2026. Pentru consumul casnic realizat între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027, furnizorul calculează un preț final care cuprinde costul achiziției gazelor, componenta de furnizare, tarifele reglementate relevante și taxele, inclusiv TVA și accize.
Cu excepția clienților preluați în regim de ultimă instanță, prețul facturat este valoarea mai mică dintre prețul contractual și cel calculat potrivit ordonanței. Dacă prețul din contract este mai mic, se aplică acesta; dacă prețul rezultat din calculul legal este mai mic, se facturează acea valoare. Pentru clienții preluați de un furnizor în regim de ultimă instanță se aplică prețul calculat conform ordonanței.
Costul de achiziție include gazele cumpărate de furnizor, inclusiv din import, și, după caz, gazele extrase din depozite. Ordonanța stabilește separat componenta de furnizare la maximum 15 lei pe megawatt-oră. Prețul administrativ al gazelor livrate de producători este, așadar, o parte a mecanismului, în timp ce prețul final facturat include și celelalte costuri.
Textul legal acoperă și producătorii de energie termică, numai pentru gazele folosite la producerea căldurii destinate populației, în centralele de cogenerare și în centralele termice, pentru consumul din 1 noiembrie 2026–31 martie 2027. Protecția pentru acest consum este relevantă și pentru populația care primește căldură prin sistemele de termoficare.
De ce unele firme resimt mai repede scumpirea gazelor
În cazul consumatorilor noncasnici de gaze, ministrul diferențiază contractele încheiate, în general, pentru un an, la un preț stabilit la semnare, de contractele legate de prețul pentru ziua următoare. Acesta din urmă este prețul gazelor tranzacționate pentru livrare în ziua următoare și poate varia zilnic.
Contractele legate de acest reper transmit variațiile pieței către prețul plătit de client, potrivit condițiilor convenite. Pentru firmele care trebuie să încheie un contract, contează prețurile disponibile atunci, în timp ce un contract cu preț fix păstrează prețul convenit pentru perioada acoperită.
Chisăliță afirmă că prețul gazelor pentru ziua următoare cel puțin s-a dublat față de perioada similară din 2025. El precizează că această creștere nu se transmite integral în prețul final, dar estimează posibile majorări de peste 20% pentru consumatorii expuși acestor variații.
Politicile de compensare erau încă în pregătire
În interviul publicat pe 31 octombrie, Chisăliță spunea că Ministerul Energiei constituise grupuri de lucru pentru gaze naturale, energie electrică și consumatori vulnerabili. Intenția declarată era prezentarea unor politici în săptămânile următoare și supunerea lor validării legislative.
Ministrul condiționa noile scheme de obținerea avizelor necesare din România, inclusiv de la Consiliul Concurenței, și de la nivel european. În acel interviu nu anunța sume, criterii de eligibilitate sau o dată de aplicare pentru politicile suplimentare.
Chisăliță explica și asupra cărei părți a prețului urmărea să intervină ministerul: energia propriu-zisă. Celelalte două componente sunt tarifele reglementate și fiscalitatea. La electricitate, el estima aproximativ câte o treime pentru fiecare, cu variații în funcție de preț și zonă. Componenta energie, evaluată de el la circa 30% din prețul final, era cea pentru care spunea că ministerul putea pregăti schemele discutate.