Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, spune că, cel mai probabil, va propune continuarea unei scheme de sprijin pentru gospodăriile care consumă gaze naturale și după 1 aprilie 2027. Opțiunea analizată pornește de la stabilirea unui „preț administrativ”, însă valoarea, formula și durata viitoarei intervenții rămân de stabilit.
Într-un interviu acordat AGERPRES, publicat la 3 noiembrie 2026, ministrul explică faptul că urmărește evitarea unor creșteri mari de prețuri și pregătirea trecerii către o piață concurențială. Separat, Ministerul Energiei și Ministerul Muncii discută schimbarea ajutoarelor pentru consumatorii vulnerabili, astfel încât sprijinul să ajungă mai precis la cei care au nevoie.
De ce vrea o perioadă de tranziție
Chisăliță consideră că trecerea de la un preț stabilit prin intervenția statului la unul format pe piață are nevoie de timp. În explicația sa, pregătirea schimbării în plină iarnă, urmată de aplicarea ei imediat după sezonul rece, ar face tranziția dificilă. Vrea ca analiza să ducă, până la sfârșitul lui 2026, la o direcție concretă pentru etapa următoare.
Întrebat dacă schema pentru gospodării ar presupune o plafonare, ministrul a indicat opțiunea unui preț administrativ, care trebuie testată prin scenarii. A precizat că plafonarea nu era avută în vedere la momentul interviului, fără să o excludă definitiv: „nu o eliminăm cu totul, dar nu o avem în calcul”.
Continuarea intervenției după martie 2027 ar necesita un nou temei legislativ sau modificarea celui existent. Ordonanța de urgență nr. 12/2026, în forma consolidată, stabilește actualul mecanism pentru consumul casnic din perioada 1 aprilie 2026–31 martie 2027.
De la cei 110 lei/MWh la prețul facturat gospodăriilor
Mecanismul actual intervine atât asupra unor livrări de gaze din producția internă, cât și asupra calculului prețului final. Pentru perioada 1 aprilie 2026–31 martie 2027, producătorii care extrag și vând gaze naturale au obligația să livreze cantitățile reglementate din producția internă la 110 lei pe megawatt-oră. Megawatt-ora, abreviată MWh, este o unitate de măsură a energiei.
Prețul se aplică livrărilor către furnizori și către producătorii de energie termică ce cumpără gazele direct, pentru destinațiile prevăzute de ordonanță. Acestea includ constituirea stocurilor în perioada aprilie–octombrie 2026 pentru gospodării și pentru căldura populației, consumul curent casnic din aprilie 2026–martie 2027 și gazele necesare producerii căldurii pentru populație în perioada noiembrie 2026–martie 2027. Pentru această ultimă destinație sunt acoperite gazele folosite în centrale termice și în centrale de cogenerare, care produc simultan electricitate și căldură.
Cei 110 lei/MWh reprezintă, așadar, un preț la producător. Ordonanța permite modificarea lui prin hotărâre de Guvern, în condițiile legii, în funcție de evoluțiile pieței și de situația geopolitică.
Pentru o gospodărie, prețul final calculat potrivit ordonanței include achiziția gazelor, furnizarea, tarifele reglementate relevante și taxele, inclusiv TVA și accize. Componenta de furnizare este limitată la maximum 15 lei/MWh. Costul de achiziție ține seama inclusiv de gazele cumpărate din import și, după caz, de cele extrase din depozite. Prețul pentru livrările reglementate din producția internă este astfel doar o parte a calculului.
Pentru consumul casnic realizat între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027, furnizorul facturează valoarea mai mică dintre prețul contractual și prețul calculat conform ordonanței, cu excepția clienților preluați în regim de ultimă instanță. Dacă prețul din contract este mai mic, se aplică acesta; dacă rezultatul calculului legal este mai mic, se facturează acea valoare.
Pentru clienții preluați de un furnizor în regim de ultimă instanță — mecanismul care asigură continuitatea furnizării când aceasta nu mai poate fi realizată în condițiile obișnuite — se aplică prețul calculat potrivit ordonanței.
Ajutoare pentru cei care renunță la alte necesități ca să plătească energia
În discuția despre consumatorii vulnerabili, Chisăliță susține reconsiderarea pragurilor de venit și folosirea unor criterii suplimentare. Obiectivul declarat este concentrarea ajutorului asupra celor care au nevoie, în locul distribuirii unor sume mici către categorii foarte largi de beneficiari.
Ministrul atrage atenția și asupra oamenilor care reușesc să își plătească utilitățile renunțând la hrană, medicamente sau alte necesități. În evaluarea sa, identificarea dificultăților trebuie să îi cuprindă și pe aceștia, alături de persoanele care nu își pot achita facturile.
Aplicarea unor criterii mai precise depinde de date aflate la alte instituții, care trebuie să poată fi transmise și actualizate operativ. Intenția exprimată în interviu este conturarea unei noi scheme în noiembrie sau, cel târziu, până la sfârșitul lui 2026. Sumele și pragurile de venit definitive nu sunt anunțate.
Pentru realizarea registrului național al consumatorilor vulnerabili, Chisăliță estimează, într-un scenariu optimist, aproximativ 12 luni. Registrul ar trebui să permită identificarea beneficiarilor și actualizarea situației lor atunci când se schimbă condițiile de care depinde sprijinul. Între timp, ministrul propune folosirea datelor deja disponibile pentru acordarea ajutorului, fără a aștepta finalizarea registrului.