Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat la 7 noiembrie că a cerut proiectanților, în regim de urgență, o soluție pentru alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Cernavodă. Obiectivul este ca în primăvara sau vara anului 2027 să existe un răspuns concret dacă nivelul scăzut al Dunării afectează din nou răcirea reactoarelor.
La conferința de presă de după vizita la centrală alături de premierul Luca Niculescu, ministrul a spus că a cerut conducerii Nuclearelectrica să lucreze prioritar la o intervenție realizabilă într-un interval relativ scurt. Cele două unități au fost oprite în vara lui 2026 din cauza nivelului scăzut al Dunării, care nu mai putea asigura apa necesară răcirii, a explicat Chisăliță.
Solicitarea adresată proiectanților este separată de reproiectarea canalului Bala II, pe care ministrul o plasează în perspectiva intervențiilor pe termen mediu și lung. Pentru răspunsul rapid, Nuclearelectrica documentează opțiuni tehnice împreună cu mediul academic.
Unitatea 1 a revenit în rețea. De ce pornirea Unității 2 depinde de Dunăre
Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național în după-amiaza zilei de vineri, 6 noiembrie, potrivit raportului Nuclearelectrica. Compania a precizat că manevrele de pornire au respectat procedurile aplicabile și nu au avut impact asupra securității nucleare, personalului sau populației.
Reluarea funcționării primului reactor pune însă o cerință suplimentară asupra apei disponibile. În comunicatul din 4 noiembrie, operatorul explica faptul că Unitatea 1 utilizează volume mari de apă pentru răcire, ceea ce conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație, de unde centrala preia apa.
Din acest motiv, „pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării”, arăta compania. Odată îndeplinită această condiție, al doilea reactor poate fi repornit și apoi conectat la rețea. Alimentarea cu apă condiționează astfel revenirea producției de electricitate la ambele unități.
Rapiditatea implementării va conta la alegerea soluțiilor
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară, a declarat la conferința din 7 noiembrie că societatea lucrează din octombrie cu specialiști și cu mediul academic pentru documentarea unor soluții tehnice. Prioritățile vor fi stabilite în funcție de rapiditatea cu care opțiunile pot fi puse în practică.
„Pentru acest lucru avem nevoie de actualizarea datelor, actualizarea datelor exact în perioada curentă”, a spus Gioară. El a precizat că prima responsabilitate a conducerii este asigurarea condițiilor de securitate nucleară, urmată de găsirea soluțiilor.
Compania anunțase și la 4 noiembrie că lucrează cu autoritățile competente și cu partenerii la intervenții pe termen scurt, mediu și lung. Scopul declarat este creșterea disponibilității instalațiilor și reducerea efectelor asupra funcționării centralei dacă se repetă un asemenea episod.
Bala II presupune o intervenție pe termen mai lung
Pentru perspectiva mai lungă, Chisăliță a indicat proiectul Bala II, destinat, potrivit explicației sale, creșterii nivelului apei pentru unitățile existente 1 și 2, dar și pentru viitoarele unități 3 și 4. Ministrul a spus că principiile și standardele de proiectare trebuie regândite în urma condițiilor întâlnite în 2026.
În evaluarea lui Chisăliță, episodul din acest an a fost o situație care, în proiectare, „a fost gândită să nu se întâmple nici măcar o dată la 100 de ani”. El a invocat și schimbările bruște ale debitului Dunării, despre care spune că îngreunează folosirea modelărilor statistice obișnuite.
Realizarea Bala II necesită timp, a explicat ministrul, din cauza complexității proiectului și a instituțiilor care trebuie implicate. În paralel, proiectanților li se cere o soluție aplicabilă mai repede, astfel încât centrala să aibă apă pentru răcire dacă se repetă condițiile din 2026.


