Sebastian Burduja a cerut joi explicații pentru deciziile luate în sectorul energetic în ultimii 30 de ani, susținând că actuala criză nu poate fi pusă exclusiv pe seama secetei. El a legat dificultățile din sistem de închiderea unor capacități de producție înainte ca altele să fie puse în funcțiune și de acceptarea unei tranziții energetice accelerate, a spus fostul ministru.
Fostul ministru a afirmat că „seceta e de la Dumnezeu, dar criza e de la oameni” și a cerut ca persoanele care au avut putere de decizie să își „prezinte faptele” și să răspundă pentru ceea ce au făcut, a declarat el.
În același context, Burduja a invocat propriul bilanț de mandat, arătând că nu ar fi retras „niciun grup” în intervalul iunie 2023-iunie 2025, motivând că a urmărit evitarea unor importuri scumpe și menținerea securității energetice, a afirmat el.
Cum își argumentează Burduja critica la adresa tranziției rapide
În declarațiile sale, Burduja a indicat drept problemă majoră închiderea de capacități de producție „fără să se pună nimic în loc sau aproape nimic” și a susținut că România ar fi acceptat „fără comentarii” o direcție europeană care a însemnat, în formularea sa, o „înverzire de tipul terapie-șoc”, cu trecere de la combustibili fosili la surse intermitente, a explicat el.
Întrebat dacă, în opinia sa, grupurile energetice – inclusiv cele pe cărbune – nu trebuiau închise înainte să existe capacități care să le înlocuiască, el a răspuns: „Categoric”.
Totodată, a spus că dezvoltarea energiei verzi ar fi trebuit continuată, însă în paralel cu păstrarea unor capacități sigure și cu investiții în stocare, pentru a gestiona variabilitatea producției, a afirmat Burduja.
Stocarea în baterii, cifrele invocate și disputa pe PNRR
Burduja a susținut că, în doi ani de mandat, ar fi atras 14 miliarde de euro din PNRR și Fondul pentru Modernizare pentru proiecte energetice, iar în piață se văd deja parcuri solare, eoliene și capacități de stocare, a afirmat el.
În același registru, el a contrazis ideea că România „n-are baterii”, indicând un moment de producție în care „bateriile României” ar fi livrat aproximativ 650 MW energie activă, comparativ cu 670 MW la Reactorul 2 de la Cernavodă, a spus fostul ministru, dând exemplul respectiv.
Burduja a mai afirmat că la începutul mandatului ar fi existat 14 megawați-oră în baterii, iar „astăzi” ar fi „peste 2.000”, cu o țintă de „peste 4.000” până la finalul anului și „peste 8.000” anul viitor, a spus el.
Pe capitolul PNRR, el a indicat că România ar fi alocat 80 de milioane de euro pentru stocare și a spus că, la preluarea mandatului, suma era „pe punctul să fie pierdută”, iar ulterior au fost permise lansarea apelului și semnarea contractelor, menționând proiecte de minimum 500 MWh, inclusiv la Gura Ialomiței (300 MWh) și Iași (200 MWh), a afirmat Burduja.
În același pasaj, Burduja a făcut referire și la proiectul de la Brațul Bala, despre care a spus că ar fi avut acord de mediu din 2023 și că, timp de trei ani, nu ar fi fost făcut nimic, a spus el.
Seceta pe Dunăre și oprirea unităților de la Cernavodă, pe fondul riscurilor hidrologice
În perioada recentă, Ministerul Energiei a anunțat oprirea controlată a Unității 2 a CNE Cernavodă din cauza evoluției nefavorabile a condițiilor hidrologice de pe Dunăre, precizând că alimentarea consumatorilor casnici și a operatorilor economici nu va fi afectată, necesarul urmând să fie acoperit integral, a precizat ministerul.
Nuclearelectrica a transmis că oprirea și deconectarea Unității 2 urmau să aibă loc fie în seara zilei de 29 iulie 2026, fie în dimineața zilei de 30 iulie 2026, în funcție de scăderea nivelului Dunării, măsurile având rol preventiv pentru protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor, a precizat compania.
În aceeași informare au fost prezentate date hidrologice: debitul Dunării era de 1.650 mc/s, cu prognoză de aproximativ 1.600 mc/s la începutul lunii august, față de media multianuală a lunii iulie de 4.750 mc/s, iar pentru 4 august era indicată o valoare de aproximativ 1.500 mc/s la intrarea în țară, conform prognozelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).
Reguli noi la racordare și licențiere, pe fondul proiectelor care blochează rețeaua
Pe zona de reglementare, ANRE a anunțat în 21 mai 2026 modificări la regulamentele de racordare și licențiere, descrise de autoritate drept o reformă menită să limiteze proiectele speculative care blochează rețeaua, a transmis ANRE.
Printre măsurile prezentate se numără majorarea garanției financiare pentru emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) de la 5% la 20% din tariful de racordare (fără TVA), pentru anumite categorii de utilizatori, a precizat autoritatea de reglementare.
ANRE a mai precizat introducerea unei garanții pentru autorizațiile de înființare, de 30 euro/kW raportat la puterea instalată, valabilă până la recepția lucrărilor, cu executare în situațiile în care proiectul nu este finalizat în termen sau titularul renunță la implementare, a adăugat ANRE.
Contextul mai larg al stocării, cu date din piață și din zona de reglementare
Într-un cadru de piață, datele Transelectrica arată că România avea la final de 2025 un număr de 30 de proiecte de stocare conectate la rețea, iar capacitatea de stocare dispecerizabilă era aproape de 600 MW (593 MW), alături de aproximativ 294.000 de prosumatori și 3.400 MW capacitate instalată la 31 decembrie 2025.
În intervenția sa, Burduja a evitat să indice nominal foști miniștri sau partide atunci când a vorbit despre responsabilitatea pentru investițiile insuficiente în stocare și a susținut că cei care au avut decizia trebuie să explice de ce au luat anumite hotărâri și de ce le consideră bune, a spus el.