Bogdan Ivan a declarat marți că, în condițiile actuale ale sistemului energetic, România are la îndemână două instrumente imediate: importurile de energie și reducerea consumului marilor consumatori în intervalele de vârf, prin mutarea unei părți a consumului către orele cu producție fotovoltaică.
În același timp, el a avertizat că tensiunile din sistem ar putea împinge prețul energiei în sus, cu efecte în lanț asupra costurilor din economie.
În intervenția sa, Ivan a criticat eliminarea unor capacități de producție pe cărbune și gaze înainte ca acestea să fie înlocuite cu alte surse, calificând această decizie drept una „extrem de proastă” pentru Sistemul Energetic Național.
Pe fondul acestor afirmații, discuția despre importuri și managementul consumului se leagă de problema echilibrului dintre producția internă, capacitățile stabile și flexibilitatea necesară când consumul atinge vârfuri seara.
Ce soluții imediate indică Bogdan Ivan
Fostul ministru al Energiei a susținut că „soluții reale în momentul de față sunt importurile și gestionarea pieței”, astfel încât marii consumatori „să își schimbe profilul de consum”, în special în intervalul 18:00-22:00, când ar urma să consume mai puțin și să își mute o parte din necesar în timpul zilei, „când avem producție fotovoltaică”.
În același context, Ivan a afirmat că, potrivit datelor pe care le-a obținut de la foști colegi din Ministerul Energiei, la Complexul Energetic Oltenia ar exista posibilitatea de a porni încă o turbină la Rovinari, cu un plus de aproximativ 330 MW, menționând și existența a încă trei unități „complet operaționale”, însumând aproape 1.000 MW.
Declarațiile sale pun accent pe două direcții care pot fi aplicate rapid: acoperirea deficitului prin import și reducerea presiunii din orele de vârf prin ajustarea consumului industrial.
Avertismentul privind prețurile și legătura cu situația din piață
Bogdan Ivan a afirmat că o situație de tip forță majoră invocată de Nuclearelectrica, cu efect asupra livrărilor contractate, ar putea crește nevoia de energie disponibilă în piață și, implicit, concurența pentru această energie.
„Asta va genera automat nevoia de mai multă energie în piață, va exista o concurență și mai mare pentru energia disponibilă și, automat, va crește prețul”, a declarat el.
În aceeași intervenție, Ivan a legat o eventuală scumpire a energiei de un impact generalizat asupra costurilor: „Tot ceea ce cumpărăm de pe rafturi în România va reflecta acest cost suplimentar al energiei electrice”, indicând mâncarea, logistica și transporturile drept exemple de domenii sensibile la prețul energiei.
Context despre capacități indisponibile și importuri în orele de vârf
Ministerul Energiei a transmis că ambele unități nucleare de la Cernavodă au fost scoase din funcțiune în luna mai: Unitatea 1 se află în oprire planificată pentru revizie, iar Unitatea 2 s-a deconectat automat în urma unei defecțiuni tehnice, asociate cu un izolator al transformatorului de evacuare a puterii.
Fiecare reactor are o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, astfel că indisponibilitatea simultană ar însemna dispariția temporară din sistem a circa 1.400 MW; în mod normal, Cernavodă asigură aproximativ 20% din consumul național de energie electrică.
Datele Transelectrica arată că, în perioadele de vârf, consumul național depășește 6.500 MW, iar importurile pot ajunge până la aproximativ 2.000 MW, deficitul fiind susținut în principal de producția Hidroelectrica și de centralele pe gaze naturale.
Acest tablou explică de ce importurile sunt invocate ca soluție imediată și de ce intervalul de seară rămâne sensibil, inclusiv în scenariul în care producția fotovoltaică este mai ridicată în timpul zilei.
Ce spune un expert despre efectul regenerabilelor asupra prețurilor
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a arătat că o creștere a producției solare și eoliene nu garantează o scădere a prețului final la consumator, pentru că poate reduce prețul în anumite ore, dar poate crește costul total al sistemului dacă nu este însoțită de rețele adaptate, stocare, flexibilitate, capacități de echilibrare și piețe funcționale.
El a explicat că energia solară produce masiv la prânz, în timp ce consumul are vârfuri dimineața și seara, și a sintetizat formula: „Mai mult solar fără stocare și consum flexibil = prețuri foarte mici la prânz, prețuri mari seara și costuri sistemice mai mari”.
În analiza sa, Chisăliță a subliniat că, fără reforme, prețurile cresc mult; cu reforme, cresc mai puțin sau se stabilizează, insistând asupra unui mix de soluții care să includă interconexiuni, răspuns la cerere, capacități flexibile și reguli de piață coerente.
Un detaliu de poziționare al lui Bogdan Ivan pe tema importurilor
Într-o postare anterioară, Bogdan Ivan a reacționat la informații pe care le-a calificat drept eronate privind importurile energetice din Federația Rusă, afirmând că România nu a mai importat țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și nu a mai importat produse petroliere din 5 februarie 2023.
În același mesaj, el a susținut că România „nu va importa nici în viitor” produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și că respectă sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene, menționând și regimul de pedepse asociate încălcării acestora.
Poziționarea este relevantă în contextul în care, în declarațiile recente, Ivan indică importurile ca soluție imediată, fără a lega această soluție de o anumită origine a energiei, ci de necesarul de echilibrare a sistemului în perioade tensionate.