Sari la conținut

Studiu PwC: 58% dintre respondenții din România rămân cu puțini bani sau deloc după facturi

Studiu PwC: 58% dintre respondenții din România rămân cu puțini bani sau deloc după facturi
Sursa: Social media
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Aproape șase din zece participanți din România la studiul PwC Global Workforce Hopes and Fears 2026 spun că gospodăria lor poate plăti facturile, dar rămâne cu puțini bani sau deloc pentru alte cheltuieli. Față de ediția 2025, mai puțini au bani disponibili după acoperirea obligațiilor lunare. În paralel, încrederea în siguranța locului de muncă scade, însă și intenția de a schimba angajatorul este mai redusă.

PwC România a anunțat rezultatele la 1 octombrie 2026. Sondajul s-a desfășurat în mai și iunie, cu 49.364 de angajați din 48 de țări și teritorii, dintre care 447 din România. Comparațiile regionale folosesc răspunsurile a 2.523 de participanți din România, Polonia, Cehia și Ungaria. Media acestui grup include, prin urmare, și răspunsurile din România.

Tot mai puțin spațiu pentru economii și alte cheltuieli

Categoria financiară în care se află 58% dintre respondenții români cuprinde gospodăriile care achită facturile, dar păstrează puțini bani sau deloc, potrivit raportului PwC. Ponderea a urcat de la 50% în ediția precedentă, cu opt puncte procentuale. Răspunsul privește bugetul gospodăriei, nu doar salariul participantului.

Numai 23% spun că gospodăria plătește toate facturile lunar și păstrează bani pentru economii, vacanțe și alte cheltuieli, față de 39% în 2025. Scăderea de 16 puncte procentuale este de două ori mai mare decât cea consemnată la nivel global. În ediția actuală, proporția celor care mai au bani disponibili după facturi este de 28% în grupul celor patru țări și de 34% la nivel global.

Pentru alți participanți, dificultățile apar chiar la achitarea obligațiilor lunare: 13% spun că gospodăria se străduiește să plătească unele sau toate facturile, iar 4% că nu le poate plăti de cele mai multe ori. Împreună, aceste două categorii reprezintă 17% dintre răspunsurile din România, față de 10% în ediția 2025.

Scumpirile se resimt și la serviciu. Un impact moderat sau major al creșterii costului vieții în cele 12 luni anterioare sondajului este declarat de 71% dintre respondenții români, față de 56% în grupul regional și 62% la nivel global. Dintre angajații afectați de scumpiri, 46% spun că le-a crescut nivelul de stres, comparativ cu 34% în grupul regional.

Mai puțină încredere în stabilitatea postului, mai puține intenții de plecare

Ponderea celor foarte sau extrem de încrezători în siguranța locului de muncă a coborât de la 58% în ediția 2025 la 48% în 2026. Scăderea este de zece puncte procentuale, iar nivelul actual se situează sub media regională, de 51%, și cea globală, de 61%.

În același timp, 18% spun că este foarte sau extrem de probabil să schimbe angajatorul în următoarele 12 luni, față de 25% în ediția precedentă. Intenția declarată de plecare se apropie de nivelul regional, de 15%, și de cel global, de 19%. Cele două evoluții arată că o încredere mai redusă în stabilitatea postului poate coexista cu planuri mai puțin ferme de schimbare a angajatorului.

Teama reducerii numărului de posturi i-a afectat moderat sau major la serviciu pe 61% dintre participanții din România în cele 12 luni vizate de sondaj, față de 50% în grupul regional. Deciziile politice interne sunt menționate de 62%, comparativ cu 49%, iar conflictele geopolitice de 59%, față de 48%. Pentru următorii trei ani, 63% dintre respondenții români consideră instabilitatea economică o amenințare moderată sau majoră la adresa propriului loc de muncă.

Salariul și siguranța postului sunt priorități

Salariul și beneficiile apar între primele trei priorități profesionale pentru 65% dintre respondenți, iar siguranța locului de muncă pentru 53%. Condițiile pe care angajații spun că nu le-ar accepta completează aceste preferințe: 61% ar refuza un salariu sau beneficii mai mici, 47% o siguranță mai redusă a postului, iar 44% un program mai lung sau un ritm de lucru mai alert.

În privința remunerației actuale, 42% consideră că sunt plătiți corect în raport cu valoarea contribuției lor. Diferența dintre nivelurile ierarhice este pronunțată: 54% dintre manageri și membrii conducerii apreciază astfel plata, față de 36% dintre angajații fără funcție managerială. Pentru următoarele 12 luni, 37% spun că este foarte sau extrem de probabil să ceară o mărire salarială, iar 32% o promovare.

Motivația crește, încrederea în conducere scade

Disponibilitatea de a face mai mult decât li se cere, cel puțin săptămânal, este declarată de 65% dintre respondenți, față de 57% în ediția 2025. Totodată, 73% se simt mândri de munca lor cel puțin o dată pe săptămână. Pentru o parte dintre angajați a crescut însă și volumul de muncă: 40% spun că acesta s-a mărit într-o măsură mare sau foarte mare în ultimul an.

Încrederea în conducerea organizației a coborât de la 56% la 45%. Raportul arată și diferențe între grupurile financiare: dintre cei ale căror gospodării păstrează bani după facturi, 67% au încredere în conducere și 75% se simt pregătiți să se adapteze la noi moduri de lucru. În rândul celor care întâmpină dificultăți la plata facturilor, proporțiile sunt de 25%, respectiv 42%.

Oana Munteanu, directoare la PwC România și coordonatoare a serviciilor dedicate forței de muncă, cere sprijin din partea managerilor. Angajații „au nevoie de încredere și de sprijin oferit de managerii care explică și coordonează schimbările”, afirmă ea în comunicatul care însoțește studiul. Pentru angajatori, raportul recomandă beneficii cu utilitate în bugetul lunar, mai multă transparență salarială și timp rezervat învățării în programul de lucru.

Etichete
Semnalează o greșeală