Sari la conținut

Salariul minim în 2027: Manole prezintă trei scenarii, între 4.593 și 5.079 de lei brut

Florin Manole, așezat cu mâinile împreunate, în fața însemnelor Ministerului Muncii și a drapelului Uniunii Europene.
Florin Manole
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat miercuri seară, 4 noiembrie, la Antena 3 CNN, trei scenarii pentru salariul minim din 2027, între 4.593 și 5.079 de lei brut. El a precizat că nu fusese încă discutată alegerea vreunei variante și că urmau consultările din Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, unde participă Guvernul, sindicatele și patronatele.

Manole cere ca negocierea să înceapă fără poziții inflexibile. Într-un interviu pentru Libertatea, ministrul a reproșat patronatelor că s-au opus majorărilor inclusiv într-o perioadă în care România avea, potrivit comparației sale, o creștere economică de 7,9%.

Ce reproșează Manole patronatelor

Discuția din interviu despre un posibil compromis pornea de la solicitarea sindicală de creștere a salariului minim la 5.000 de lei brut, față de nivelul de 4.325 de lei. Manole a răspuns nemulțumirilor patronatelor invocând opoziția lor și în condiții economice pe care le descrie drept mult mai favorabile.

Ministrul a amintit că dezbaterile de atunci priveau riscul reducerii numărului de salariați și apariția unor probleme pe piața muncii. În opinia sa, avertismentele au reflectat fie estimări greșite, fie rea-credință: „Acum au trecut ani de zile, ne uităm înapoi și ne dăm seama că ori era calcul incorect, ori era rea-credință”.

Pentru negocierile actuale, Manole le cere partenerilor sociali să pună interesul public înaintea interesului imediat, personal sau al firmei. Respinge atât refuzul categoric al unei majorări, cât și fixarea de la început a unei creșteri asupra căreia nu mai există disponibilitate de negociere.

„Momentul actual impune echilibru, impune comunicare și consultare corectă, nu poziții din start inflexibile. Nu «să nu crească» sau «da, trebuie să crească nu știu cu cât». Trebuie să avem o discuție.”

Ministrul spune că sindicatele și patronatele au cerut chiar ele reguli care să ofere predictibilitate, să reducă influența deciziilor politice subiective și să lege evoluția salariului minim de indicatorii economici. Deși admite existența unei „situații excepționale”, el cere revenirea cât mai rapidă la cadrul legal.

Ce ar aduce cele trei scenarii pentru 2027

Salariul de bază minim brut pe țară este de 4.325 de lei lunar din 1 iulie 2026, potrivit HG 146/2026. Suma se aplică pentru programul normal de lucru și nu include sporurile sau alte adaosuri. Este valoarea înainte de reținerea taxelor și contribuțiilor.

În intervenția televizată din 4 noiembrie, Manole a prezentat primul scenariu, de 4.593 de lei brut, drept rezultatul aplicării formulei din mecanismul legal de actualizare. Față de nivelul actual, acesta ar adăuga 268 de lei brut lunar, aproximativ 6,2%.

A doua variantă ar duce salariul minim la 4.884 de lei brut, cu 559 de lei peste nivelul actual, o majorare de aproximativ 12,9%. A treia ar însemna 5.079 de lei brut, cu 754 de lei mai mult, respectiv aproximativ 17,4%. Potrivit datelor prezentate de ministru, ultimele două valori corespund unor ponderi de 50%, respectiv 52% din câștigul salarial mediu brut prognozat.

Sumele sunt variante ale studiului prezentat de Manole, înaintea negocierilor. Întrebat ce scenariu preferă, ministrul a indicat drept obiectiv creșterea puterii de cumpărare, fără să aleagă un cuantum: „Eu îmi doresc orice scenariu care duce la creșterea puterii de cumpărare a cetățeanului”.

Ce rol au indicatorii economici în negociere

Procedura stabilită prin HG 35/2025 prevede un raport anual care calculează valorile actualizate ale salariului minim, examinează efectele majorărilor anterioare și estimează impactul unei noi ajustări. Ministerul Muncii prezintă raportul și înaintează recomandarea sa Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Evaluarea folosește indicatori precum inflația, productivitatea muncii și câștigul salarial mediu brut prognozat. Ea urmărește și consecințele economice și sociale, inclusiv sărăcia în rândul salariaților, ocuparea și costul muncii. Discuția privește astfel atât veniturile angajaților, cât și efectele unei majorări asupra firmelor.

Pentru evaluarea adecvării salariului minim, hotărârea folosește un interval orientativ de 47%–52% din câștigul salarial mediu brut. Scenariile prezentate la 50% și 52% folosesc acest reper. Noul nivel salarial trebuie stabilit printr-o hotărâre de Guvern, după consultarea sindicatelor și patronatelor.

Reducerea taxării, o altă propunere pentru venitul net

Discuțiile includ și taxele pe muncă. Manole a spus că, la întâlnirea din dimineața de 4 noiembrie, reprezentanții IMM România i-au propus să evalueze reducerea taxării salariului minim. Scopul prezentat de ministru este ca angajaților să le rămână mai mulți bani net, iar firmele să suporte o povară fiscală mai mică.

O asemenea schimbare ar afecta și încasările bugetare, astfel că ar necesita discuții cu Ministerul Finanțelor. Propunerea se află în etapa de evaluare. Pentru salariați, venitul primit efectiv va depinde atât de salariul brut care va fi stabilit, cât și de taxele și contribuțiile aplicabile.

Etichete
Semnalează o greșeală