Ministrul Muncii, Florin Manole, a cerut marți, 3 noiembrie 2026, ca negocierea salariului minim să țină seama de costul unui trai decent, alături de profitabilitatea și competitivitatea companiilor. La dezbaterea organizată de Blocul Național Sindical (BNS), el a contestat și argumentul pierderii locurilor de muncă, invocând evoluția numărului de angajați și de contracte din 2018.
Discuția pentru 2027 pornește de la poziții diferite: BNS propune un salariu minim de 4.652 de lei brut, iar organizația patronală IMM România cere păstrarea nivelului actual. Manole a anunțat că Ministerul Muncii a trimis deja partenerilor sociali raportul economic necesar consultărilor.
Din 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.325 de lei lunar, fără sporuri și alte adaosuri, conform HG 146/2026. Propunerea sindicală ar adăuga 327 de lei brut acestui nivel. Diferența privește salariul înainte de reținerea taxelor și contribuțiilor.
Traiul decent și argumentul despre locurile de muncă
„Până când va putea să lucreze un angajat plătit sub nivelul unui trai decent pentru o companie care se vrea competitivă și profitabilă?”, a întrebat ministrul.
Manole a spus că nivelul de trai va ocupa un loc important în negocieri, alături de combaterea muncii nedeclarate și a salariilor declarate doar parțial. A invocat și propria experiență: în 2010, când lucra pe salariul minim la București, banii câștigați nu îi ajungeau pentru chirie.
În privința ocupării, ministrul a criticat opoziția patronatelor față de majorările succesive. El susține că salariul minim a crescut din 2018 peste inflație, iar România „nu are mai puțini angajați, nu are mai puține contracte de muncă”. Comparația privește evoluțiile de ansamblu și nu separă influența salariului minim de celelalte schimbări din economie.
Manole a recunoscut, totodată, că situația diferă de la un an la altul și că tema competitivității are acum o importanță sporită la nivel european.
Ce cer sindicatele și ce solicită IMM România
Dezbaterea BNS a însoțit lansarea studiului „Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025–2026”, realizat de economistul Radu Teodor Soviani. Analiza urmărește efectele produse după aplicarea cadrului european privind salariile minime adecvate.
Potrivit datelor BNS, prezentate în comunicarea Federației PUBLISIND despre dezbatere, aproximativ 1,71 milioane de salariați cu normă întreagă, circa o treime din această categorie, câștigă cu maximum 5% peste salariul minim brut. Confederația descrie concentrarea veniturilor în apropierea minimului ca fiind neschimbată față de 2024.
Pentru sindicaliști, miza negocierii este atât suma, cât și felul în care aceasta se stabilește. BNS cere evitarea înghețărilor salariale, un calcul transparent raportat la un coș minim de consum oficial și negociere colectivă reală. Coșul de consum ar oferi un reper al cheltuielilor pe care veniturile din muncă trebuie să le poată acoperi.
Președintele IMM România, Florin Jianu, a anunțat într-o conferință de presă din aceeași zi că organizația va solicita menținerea salariului minim în 2027. El susține că firmele se confruntă cu dificultăți economice și că o nouă creștere ar amplifica presiunea asupra costurilor lor.
Jianu propune reducerea fiscalității pe muncă pentru creșterea veniturilor nete ale angajaților. Organizația cere Guvernului o analiză comparativă a efectelor majorării salariului minim și ale reducerii taxării muncii, care să ia în calcul veniturile salariaților, capacitatea de investiție a companiilor și încasările bugetare.
Ce consultări urmează înaintea unei decizii
Potrivit lui Manole, raportul transmis partenerilor sociali urmează să fie discutat în Comisia de Dialog Social a Ministerului Muncii, apoi în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, unde participă Guvernul, sindicatele și patronatele. Ministrul a vorbit despre una sau, eventual, două ședințe pentru tranșarea discuției.
El a invocat formularea din programul de guvernare privind creșterea salariului minim într-un orizont de 12 luni. A prezentat-o ca punct de pornire al negocierii și ca orizont de așteptare mai larg decât cele două luni rămase până la 1 ianuarie 2027, fără să anunțe un nou cuantum sau o dată de aplicare.
Procedura stabilită prin HG 35/2025 prevede un raport anual care evaluează efectele majorărilor anterioare și impactul estimat al unei noi ajustări. Evaluarea include puterea de cumpărare, productivitatea, sărăcia în rândul salariaților și ocuparea. Pentru adecvarea salariului minim, actul folosește un reper orientativ de 47%–52% din câștigul salarial mediu brut.
Calendarul hotărârii prevede elaborarea raportului până la 20 octombrie și consultări tripartite în octombrie. Decizia asupra noului nivel și pregătirea documentelor hotărârii Guvernului sunt prevăzute pentru noiembrie, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie al anului următor parcurgerii etapelor anterioare.