România a încasat vineri, 9 octombrie 2026, peste 301 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit anunțului făcut pe Facebook de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Sumele provin din partea suspendată anterior a cererii de plată nr. 3. Ministrul a cerut și evaluarea fiecărei investiții și a obligațiilor financiare rămase, pentru rectificarea bugetară din 2026 și pregătirea bugetului din 2027.
Din încasarea anunțată, 298,6 milioane de euro sunt granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane sunt împrumuturi, care trebuie rambursate. Nazare spune că plata ridică încasările cumulative ale României prin PNRR la aproximativ 13,27 miliarde de euro și ajută la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea disponibilităților bănești ale Trezoreriei Statului.
Deblocarea este însă parțială. Comisia Europeană a autorizat plata suplimentară printr-o decizie din 2 octombrie, iar printr-o decizie separată, adoptată în aceeași zi, a redus sprijinul aferent cererii nr. 3 cu 441.997.948 de euro din granturi și 15.358.399 de euro din împrumuturi. Reducerile însumează 457.356.347 de euro și diminuează finanțarea disponibilă în cadrul acestei cereri.
Ce mai trebuie plătit și din ce surse
Nazare a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite — instituțiile care aprobă cheltuieli din bugetele pe care le gestionează — să actualizeze și să consolideze informațiile despre încasări, cheltuieli și obligațiile încă neachitate. Pentru autoritățile locale și ceilalți beneficiari care derulează proiecte, evaluarea cerută privește atât rezultatele obținute, cât și banii necesari pentru continuarea investițiilor.
„Trebuie să avem o evaluare riguroasă, investiție cu investiție, pentru a vedea ce s-a finalizat, ce impact a fost generat în economie, ce proiecte mai pot fi duse la bun sfârșit și, foarte important, cât mai avem de plătit și din ce surse de finanțare”, a transmis Nazare.
Legătura cu următoarele decizii bugetare pornește de la o ipoteză a bugetului actual. Potrivit ministrului, bugetul din 2026 a fost construit presupunând încasarea integrală a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelație cu cheltuielile prevăzute pentru investițiile și reformele aferente. Nazare cere acum actualizarea acestei situații cu sumele care vor fi efectiv încasate, cheltuielile deja făcute și obligațiile care mai trebuie achitate.
Datele solicitate ar urma să fundamenteze discuțiile și deciziile despre rectificare și bugetul din 2027. Ministrul cere să fie stabilite necesarul de finanțare, investițiile care vor avea prioritate și obligațiile care vor trebui acoperite din bugetul național.
Evaluarea cerută privește și efectele reformelor. „Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR”, spune Nazare. El solicită verificarea aplicării lor efective și a schimbărilor produse în funcționarea administrației, productivitatea economiei și capacitatea statului de a-și susține cheltuielile. O atenție deosebită ar trebui acordată reformelor care influențează cheltuielile permanente ale statului și competitivitatea economiei.
Ce sume au fost deblocate și de ce doar parțial
Decizia Comisiei privind autorizarea plății suplimentare prevede 347.520.060 de euro pentru granturi și 4.493.319 de euro pentru împrumuturi, înaintea deducerilor. Din aceste sume se scad 48.912.601 euro, respectiv 1.878.042 de euro, pentru compensarea prefinanțărilor — avansuri primite deja de România.
După aceste deduceri rezultă 298.607.459 de euro net din granturi și 2.615.277 de euro net din împrumuturi, în total 301.222.736 de euro. Calculul explică valorile rotunjite anunțate de ministru. Plata suplimentară reprezintă o parte a cererii nr. 3, depusă de România la 15 decembrie 2023.
La 28 mai 2025, Comisia autorizase o parte a tranșei și suspendase alte sume din cauza a șase jaloane neîndeplinite satisfăcător. Jaloanele sunt etape concrete de reformă sau investiție de care depinde plata fondurilor.
Două jaloane privind contractarea unor lucrări feroviare au fost eliminate din planul revizuit în noiembrie 2025, ceea ce a dus la înlăturarea suspendării aferente lor. Pentru celelalte patru — administrarea companiilor de stat din transporturi și energie, reforma pensiilor speciale și funcționarea agenției care monitorizează întreprinderile publice — Comisia a recunoscut progrese, dar a constatat că nu fuseseră îndeplinite satisfăcător în perioada de șase luni încheiată la 28 noiembrie 2025.
În cazul pensiilor speciale, Comisia a luat în calcul demersurile legislative făcute în acea perioadă. Prima propunere fusese declarată neconstituțională din motive procedurale, iar al doilea proiect a fost adoptat de Guvern la 28 noiembrie 2025. Acesta a devenit ulterior Legea nr. 24 din 27 februarie 2026, însă nu intrase în vigoare până la încheierea perioadei de șase luni analizate. Comisia a recunoscut astfel progresul, fără să considere jalonul îndeplinit satisfăcător în termenul evaluat.
Condițiile privind companiile de stat urmăreau, între altele, selecția transparentă și competitivă a conducerii, mandate de patru ani și remunerații legate de performanță. Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) trebuia să urmărească aplicarea acestor standarde, să publice indicatorii de performanță și să aplice sancțiuni pentru nerespectarea lor.
Termenul investițiilor și termenul plăților sunt diferite
Încasarea din octombrie are loc în etapa de închidere financiară a mecanismului european. În comunicarea sa din 4 mai 2026 despre închiderea mecanismului, Comisia a precizat că termenul final pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor era 31 august 2026, în timp ce plățile Comisiei trebuie executate până la 31 decembrie 2026. Sunt două termene pentru operațiuni diferite: realizarea angajamentelor și virarea fondurilor.
Pentru pregătirea bugetului național din 2027, Nazare cere publicarea situației consolidate a proiectelor și obligațiilor rămase, împreună cu implicațiile financiare. Aceasta ar trebui să arate ce investiții necesită continuarea finanțării și ce sume vor trebui acoperite din bugetul național.