Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a avertizat marți că lipsa unui acord politic „astăzi” pe proiectul Legii salarizării ar face imposibilă adoptarea și promulgarea actului normativ înainte de termenul-limită din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 31 august.
Dragoș Pîslaru a legat calendarul politic de procedura legislativă și de obligațiile asumate prin PNRR, subliniind că discuțiile au ajuns „în mod evident” la „al 12-lea ceas”.
Președintele României, Nicușor Dan, era programat să aibă, de la ora 13:00, o discuție cu Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, în încercarea de a debloca proiectul.
Liderii politici au avertizat că, dacă legea nu este adoptată la timp, România riscă pierderea sumei de 770 de milioane de euro alocate prin PNRR pentru această reformă.
Avertismentul lui Dragoș Pîslaru și ținta de 31 august
Dragoș Pîslaru a spus că, în lipsa unui acord politic în cursul zilei de marți, „nu mai este timp să adopți și să promulgi această lege”, cu referire la Legea salarizării.
Ministrul a arătat că responsabilitatea pentru un eventual eșec ar aparține partidelor care „s-au opus sau au avut rezerve”, adăugând că „acuma partidele încearcă să evite o responsabilitate”.
De asemenea, Pîslaru a reiterat că Legea salarizării este un jalon în PNRR și a precizat că adoptarea ei după începutul anului viitor nu ar respecta jaloanele asumate, întrucât prevederile trebuie să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
Întâlnirile de la Cotroceni și versiunea de lucru a proiectului
Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat că liderii partidelor au primit o nouă versiune a proiectului, despre care a spus că respectă, „în principiu”, obligațiile asumate prin PNRR și constrângerile bugetare.
Burnete a explicat că partidele urmau să analizeze documentul, iar discuțiile tehnice urmau să continue, inclusiv în weekend, înaintea unei noi întâlniri a liderilor cu președintele.
La discuții a fost menționată o „anvelopă” de majorare de aproximativ 12 miliarde de lei pe an, iar o parte din sumă ar urma să fie folosită pentru echilibrarea veniturilor din diferite domenii.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost prezent în discuții și a agreat, potrivit declarațiilor oficiale, impactul majorat de 12 miliarde de lei cu condiția existenței unor măsuri compensatorii prin reduceri de cheltuieli.
Date de impact și puncte sensibile invocate în negocieri
Radu Burnete a indicat că proiectul Legii salarizării ar avea un impact financiar de aproape 170 de miliarde de lei anual și ar viza peste un milion de persoane.
Pîslaru a afirmat că au fost reevaluate datele privind sectoarele Educație și Sănătate, astfel încât partidele să poată lua o decizie „informată” și „fundamentată”.
Referitor la dialogul cu Comisia Europeană, ministrul a spus că instituția europeană nu stabilește bugetul actului normativ, dar a formulat observații privind limita anvelopei salariale, menționând praguri de 8 miliarde de euro și 12 miliarde de euro în evaluarea riscurilor bugetare.
Pîslaru a declarat că „nu s-a pus problema de vreo creștere de taxe” ca măsură compensatorie, „nici Comisia, nici Guvernul, nici partidele”.
Parlamentul în sesiune extraordinară și reacții din zona sindicală
În această săptămână, Senatul și Camera Deputaților au fost convocate în sesiune extraordinară; pe agendă figurau mai multe proiecte, inclusiv unele legate de jaloane din PNRR, iar Legea salarizării figura între reformele rămase de finalizat înainte de termenul-limită de 31 august.
Pe tema Legii salarizării nu exista, la momentul consultărilor, un acord politic final, astfel că liderii partidelor urmau o nouă întâlnire pentru a stabili dacă proiectul poate fi votat în termenul cerut.
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că mandatul primit de grupurile parlamentare PNL este să susțină legea salarizării la vot, menționând totodată că au existat promisiuni și solicitări sindicale „care sub nicio formă nu pot fi acoperite”.
Trei organizații sindicale din educație au respins „categoric” propunerea privind salarizarea personalului din învățământ prezentată la o întâlnire de la Cotroceni, invocând probleme legate de coeficienții de ierarhizare și poziționarea personalului didactic în noua grilă.
Liderii politici au legat în mod repetat calendarul adoptării de termenul de 31 august, prezentat ca reper pentru îndeplinirea jalonului din PNRR și pentru evitarea pierderii sumei de 770 de milioane de euro.
În declarațiile sale, Pîslaru a mai spus că, dacă Legea salarizării nu va fi adoptată, „ar fi necesară o indexare” care „ar trebui să plece de la o valoare a inflației”.
Textul proiectului și procedura parlamentară
Conducerea administrației a transmis părților politice o versiune actualizată a proiectului, iar forma finală urma să fie consolidată în urma negocierilor politice și a analizei tehnice, urmând ca articolele, grilele și coeficienții concreți să fie puse la dispoziția publicului odată cu varianta finală.
Calendarul precis al parcurgerii procedurii parlamentare - inclusiv termenele de depunere, comisiile implicate și forma finală ce ar urma a fi transmisă pentru promulgare - urma să fie stabilit de birourile permanente și de conducerea celor două Camere, în corelare cu deciziile politice ale liderilor formațiunilor.
Întâlnirea programată pentru ora 13:00 din 25 august a făcut parte din eforturile de obținere a unui acord politic; reprezentanții administrației au anunțat că, la finalul discuțiilor, vor susține declarații publice despre concluzii și pașii următori.