România ar urma să încaseze în 2026 peste 14 miliarde de euro din fondurile de coeziune și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a estimat vineri, 16 octombrie, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Prognoza prezentată la Palatul Victoria depinde de plățile așteptate până la sfârșitul anului. Aproximativ 900 de milioane de euro din granturile PNRR sunt expuse riscului de neîncasare din cauza unor reforme îndeplinite parțial, potrivit ministrului.
Separat de riscul asupra acestei sume, Pîslaru a avertizat că întârzierile instituțiilor în transmiterea documentelor cerute de Comisia Europeană pot împinge unele plăți din decembrie la începutul lui 2027.
Coeziune: 4,09 miliarde de euro încasate în 2026
Pentru fondurile de coeziune, ministrul a raportat încasări de 4,09 miliarde de euro în 2026, față de o țintă anuală de 5,28 miliarde. El mizează pe încă aproximativ 1,2 miliarde de euro prin cererile de rambursare din noiembrie și decembrie și estimează că România va depăși obiectivul anual.
Bilanțul cumulat acoperă o perioadă mai lungă. Din alocarea de coeziune pentru perioada începută în 2021, prezentată de ministru la aproximativ 31 de miliarde de euro, România încasase în total 11,31 miliarde de euro până la briefingul din 16 octombrie 2026. Rata de absorbție raportată era de 36,51%, adică puțin peste o treime din fondurile alocate.
La reperul din 2 iunie 2025, Pîslaru a indicat încasări cumulate de 3,28 miliarde de euro și o absorbție de 10,58%. Diferența până la bilanțul prezentat vineri este de 8,03 miliarde de euro. Fondurile agricole nu sunt incluse în sumele discutate de ministru, care se referă la coeziune și PNRR.
Ce sume sunt așteptate prin cererile PNRR
În cazul PNRR, Pîslaru a prezentat două cereri de plată: cererea 5, în valoare totală de 2,084 miliarde de euro, și cererea 6, de 4,347 miliarde de euro. Aceste valori cuprind atât granturi, adică finanțare nerambursabilă, cât și împrumuturi, care trebuie restituite.
Componentele de grant sunt de 1,651 miliarde de euro pentru cererea 5 și de 2,582 miliarde pentru cererea 6. Împreună însumează 4,233 miliarde de euro, separat de împrumuturile incluse în cele două cereri. Ministrul a insistat asupra finanțării nerambursabile pentru importanța ei în acoperirea investițiilor și în reducerea deficitului bugetar.
La cererea 5, peste 1,4 miliarde de euro din granturi sunt „pe verde”, a spus Pîslaru, referindu-se la aspectele considerate rezolvate în discuțiile cu Comisia Europeană. Pentru diferență continuă schimburile de informații, analizele, verificările prin eșantionare și transmiterea documentelor finale. Ministrul estimează încasarea banilor din această cerere în noiembrie.
Reformele de care depind granturile expuse riscului
Pentru cererea 6, România a recunoscut îndeplinirea doar parțială a jaloanelor privind salarizarea în sectorul public și decarbonizarea, adică reducerea emisiilor de carbon, potrivit ministrului. Jaloanele stabilesc etape și rezultate concrete ale reformelor sau investițiilor, a căror îndeplinire este verificată la evaluarea cererilor de plată.
Pîslaru estimează că aproximativ 900 de milioane de euro din granturile cererii 6 riscă să nu fie încasate din cauza celor două reforme. Pe componenta de împrumuturi, el a spus că autoritățile au negociat posibilitatea unor plăți parțiale pentru segmente de autostradă.
Prin încasarea granturilor din cele două cereri, autoritățile urmăresc creșterea absorbției componentei nerambursabile a PNRR de la nivelul de 66%, raportat la briefing, la peste 90%. Pîslaru consideră obiectivul încă fezabil, dar îl condiționează de răspunsurile și documentele furnizate de instituțiile responsabile.
Documentele pot muta unele plăți în 2027
Pentru cererea 6, calendarul descris de ministru presupune încheierea evaluării Comisiei în jurul datei de 6 noiembrie și o decizie finală până la 20 noiembrie, astfel încât plata să poată avea loc în decembrie. Acestea sunt reperele estimate de Pîslaru pentru procesarea cererii.
Ministerele, agențiile și autoritățile trebuie să trimită documentele cerute de Comisia Europeană și să răspundă observațiilor acesteia. Pîslaru a spus că au avut loc mai multe întâlniri sub coordonarea premierului Ilie Bolojan, cu sprijinul Ministerului Finanțelor, pentru pregătirea răspunsurilor.
În cazul întârzierilor administrative, ministrul a evocat posibilitatea contestării sumei stabilite și a solicitării unei plăți la începutul anului 2027. Pentru încasarea în decembrie, el a cerut o „mobilizare exemplară” a instituțiilor care trebuie să furnizeze documentele.