Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că puterea scăzută de cumpărare limitează turismul din România și invocă faptul că 61,4% dintre români nu își permiteau financiar o săptămână de vacanță în 2025. Procentul, cel mai mare din Uniunea Europeană, figurează în datele Eurostat și este reluat în declarația senatorului publicată de partid la 18 octombrie 2026.
Peiu mai afirmă că românii au cheltuit 6,6 miliarde de euro pentru deplasări externe în primele opt luni ale anului, cu aproximativ 3 miliarde de euro peste cheltuielile străinilor veniți în România. El alătură aceste sume altor doi indicatori: ponderea călătoriilor interne și nopțile de cazare raportate la populație.
Diferența față de Bulgaria și Ungaria: 22,3 puncte procentuale
Potrivit datelor Eurostat despre posibilitatea financiară de a plăti o vacanță, în 2025, 27,5% din populația UE nu își permitea o săptămână anuală departe de casă. În România, proporția era de 61,4% — peste șase persoane din zece. Bulgaria și Ungaria, țările alese de Peiu pentru comparație, aveau fiecare o pondere de 39,1%, cu 22,3 puncte procentuale sub nivelul României.
În clasamentul european, între România și aceste două state se afla Grecia, cu 46,6%. La celălalt capăt, proporțiile persoanelor care nu își permiteau această cheltuială erau de 10,6% în Luxemburg, 12,4% în Suedia și 12,8% în Țările de Jos.
Indicatorul descrie o limită financiară concretă: posibilitatea de a suporta costul unei săptămâni de vacanță în afara locuinței. Participarea efectivă la o vacanță este o întrebare diferită, fiindcă oamenii pot rămâne acasă și din alte motive.
La nivelul UE, ponderea celor care nu își permiteau această cheltuială a crescut cu 0,5 puncte procentuale față de 2024. Pe termen mai lung, situația se îmbunătățise: proporția din 2025 era cu 7,7 puncte procentuale sub cea din 2015.
89% dintre călătorii au avut destinații în țară
Un alt argument al senatorului privește orientarea către destinațiile interne. În 2025, 89% dintre călătoriile rezidenților României au fost interne, cea mai mare pondere din UE. Urmau Spania, cu 87%, și Grecia, Franța și Portugalia, fiecare cu 85%. În întreaga Uniune, călătoriile interne reprezentau 70% din totalul de 1,20 miliarde de deplasări.
Baza procentului o formează călătoriile efectuate, atât în scop personal, cât și profesional. Practic, din 100 de călătorii ale rezidenților României, aproximativ 89 au avut o destinație în țară. Aceeași persoană poate face mai multe călătorii, astfel că procentul nu se transferă asupra numărului de locuitori care pleacă în vacanță.
O pondere mare a destinațiilor interne poate coexista, așadar, cu accesul financiar redus la vacanțe. Cele 89 de procente arată cum se împart deplasările realizate între țară și străinătate; posibilitatea populației de a plăti o vacanță este măsurată separat.
Ce reprezintă cele 1,6 nopți de cazare pe locuitor
România avea și cea mai mică intensitate turistică din UE în 2025: 1,6 nopți de cazare pe locuitor, față de media europeană de 7,0. Letonia avea 2,7 nopți, iar Polonia și Slovacia câte 2,9. Cele mai ridicate valori se înregistrau în Croația, cu 24,5, Malta, cu 21,7, și Cipru, cu 19,4.
Calculul împarte nopțile petrecute în unitățile de cazare turistică închiriată la populația rezidentă a țării. Sunt incluse atât înnoptările oaspeților interni, cât și cele ale vizitatorilor internaționali. Rezultatul de 1,6 exprimă volumul cazării turistice raportat la populație, nu durata medie a vacanței unui român.
Eurostat folosește intensitatea turistică și pentru a aprecia presiunea pe care turiștii o pot exercita asupra unei comunități locale. Indicatorul acoperă doar o parte a șederilor: exclude cazarea în locuințe secundare, găzduirea la prieteni sau rude, vizitatorii care nu rămân peste noapte și șederile în unități mai mici.