În 2025, 18,1% din populația României nu își putea permite financiar o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile. Era cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, unde media se situa la 8,5%.
Datele apar în raportul Eurostat „Key figures on European living conditions”, ediția 2026, publicat la 17 septembrie 2026. Diferența dintre România și media UE era de 9,6 puncte procentuale, iar ponderea din România depășea de două ori nivelul european. La celălalt capăt al comparației se afla Cipru, cu 1,2%.
Ce măsoară lipsa banilor pentru masă
Procentul de 18,1% înseamnă aproximativ 18 persoane din 100 în populația analizată. Indicatorul privește capacitatea financiară a gospodăriei de a asigura, o dată la două zile, masa definită de Eurostat. Rezultatul este însă exprimat ca pondere a persoanelor, nu ca procent al gospodăriilor.
Includerea echivalentului vegetarian este parte din definiție. Ancheta urmărește o lipsă impusă de resursele disponibile, nu preferința de a mânca sau de a evita carne și pește. Comparația între țări privește astfel posibilitatea de a plăti masa respectivă, nu meniul efectiv al fiecărei persoane.
Datele provin din EU-SILC, ancheta europeană anuală asupra veniturilor și condițiilor de viață. Aceasta acoperă persoanele care locuiesc în gospodării private; gospodăriile colective și instituționale sunt excluse. Pentru indicatorul alimentar prezentat în raport, anul de referință este 2025.
Media europeană de 8,5% este calculată ținând seama de populația fiecărui stat. Țările cu mai mulți locuitori au o greutate mai mare în rezultatul pentru UE decât cele cu populații mici.
Alte cheltuieli pe care oamenii nu și le permiteau
Raportul arată dificultăți financiare și pentru alte bunuri și activități. În 2025, 6,2% din populația României nu își putea permite o conexiune la internet pentru uz personal acasă, față de 2% la nivelul UE. România avea și aici cea mai ridicată pondere dintre statele membre; cea mai mică era în Finlanda, de 0,1%.
O săptămână de vacanță pe an, în afara locuinței, era inaccesibilă financiar pentru 61,4% din populația României, comparativ cu 27,5% în UE. Și pentru acest indicator România înregistra maximul european, în timp ce Luxemburg avea cea mai redusă pondere, de 10,6%.
Aceste procente descriu dificultăți diferite și nu se adună. O persoană poate avea mai multe asemenea lipsuri, dar valorile prezentate separat nu arată cât de mult se suprapun grupurile.
Când lipsurile sunt încadrate ca deprivare severă
În 2025, 16,8% din populația României se confrunta cu deprivare materială și socială severă, față de 6,3% în UE. Acest indicator măsoară acumularea mai multor lipsuri care afectează atât necesitățile gospodăriei, cât și participarea la viața socială.
Potrivit definiției Eurostat, în această categorie intră persoanele care, din lipsa resurselor, nu își permit cel puțin șapte dintre cele 13 elemente evaluate. Masa cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile este unul dintre aceste elemente; dificultatea de a o plăti, luată singură, nu stabilește încadrarea în deprivare severă.
Șapte elemente sunt evaluate la nivelul gospodăriei. Pe lângă masă și vacanță, acestea includ posibilitatea de a suporta cheltuieli neprevăzute, de a achita fără restanțe chiria sau creditul pentru locuință, facturile și ratele pentru alte împrumuturi, de a încălzi adecvat locuința, de a avea acces la un automobil și de a înlocui mobila uzată.
Celelalte șase privesc situația individuală: o conexiune la internet, înlocuirea hainelor uzate cu unele noi, două perechi de încălțăminte potrivită, dintre care una pentru orice vreme, o sumă mică pentru cheltuieli personale în fiecare săptămână, activități regulate de timp liber și întâlniri cu familia sau prietenii la o masă ori o băutură cel puțin o dată pe lună.