Premierul Luca Niculescu a reconfirmat luni, 16 noiembrie 2026, la AmCham CEO Forum, angajamentul eliminării impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, „fără o nouă amânare”. În fața reprezentanților companiilor, el a promis menținerea cotei unice și a prezentat două obiective administrative: reducerea sarcinilor pentru firme cu 25% și scurtarea perioadei de autorizare cu 30%.
Angajamentele vin în condițiile în care șeful Guvernului recunoaște că România are dificultăți economice și bugetare importante. Niculescu a cerut o colectare mai bună a veniturilor, cheltuirea mai responsabilă a banilor publici și o administrație mai eficientă. Reducerea deficitului — diferența cu care cheltuielile statului depășesc veniturile sale — trebuie însă să păstreze investițiile care susțin creșterea economică, a spus premierul.
„Nu putem face consolidare fiscală sacrificând investițiile care produc creștere economică”, le-a transmis Niculescu participanților la forum.
Calendarul IMCA fusese stabilit înaintea declarației premierului
Pentru companii, mesajul fiscal privește atât taxarea, cât și posibilitatea de a-și planifica activitatea pe mai mulți ani. Niculescu a spus că firmele trebuie să știe pe ce reguli se pot baza în următorii trei, patru sau cinci ani. „Nu ne dorim creșteri de taxe și impozite”, a declarat el, exprimând intenția Guvernului alături de angajamentele privind cota unică și impozitul minim pe cifra de afaceri, cunoscut ca IMCA.
Calendarul eliminării IMCA fusese prevăzut în OUG nr. 89/2025, publicată în Monitorul Oficial la 24 decembrie 2025. Ordonanța a stabilit aplicarea articolului din Codul fiscal referitor la acest impozit până la 31 decembrie 2026 inclusiv pentru contribuabilii cu an fiscal calendaristic. Intervenția de la forum reconfirmă astfel un calendar anterior.
Pentru firmele cu an fiscal modificat, ordonanța a prevăzut o regulă distinctă: aplicarea până în ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în 2027, inclusiv. Aceste firme folosesc un an fiscal diferit de anul calendaristic, ceea ce explică diferența față de data de 1 ianuarie 2027 invocată de premier.
Același act normativ a stabilit pentru anul fiscal 2026, respectiv pentru anul fiscal modificat care începe în 2026, o cotă de 0,5% în formula legală de calcul a IMCA. Procentul este un element al acelei formule, cu condițiile sale de aplicare.
În motivarea ordonanței din decembrie 2025, Guvernul invoca reducerea investițiilor, restrângerea activității și, în unele cazuri, renunțarea la desfășurarea activității în sectoare afectate de IMCA. Reducerea cotei și limitarea perioadei de aplicare erau justificate prin nevoia de a permite continuarea planurilor de extindere, modernizare și dezvoltare ale firmelor.
Reducerea birocrației rămâne un obiectiv de realizat
Guvernul și-a propus reducerea cu 25% a sarcinilor administrative pentru companii și cu 30% a perioadei de autorizare. Niculescu a cerut cooperarea dintre administrație și firme pentru atingerea acestor ținte: „Sunt obiective concrete pentru care administrația trebuie să răspundă și, ca să ajungem la ele, vreau să lucrăm împreună”. El nu a indicat un termen de realizare, o bază de comparație sau o metodă de măsurare a reducerilor anunțate.
Ce ar trebui să câștige firmele românești din marile investiții
Premierul a explicat și scopul economic al susținerii investițiilor: marile proiecte ar trebui să creeze oportunități pentru companiile din România, dincolo de capitalul adus și de locurile de muncă directe.
„Când o mare companie investește aici, mi-aș dori să ne întrebăm câte firme din România pot să devină furnizorii ei, câte pot crește și câte pot ajunge, la rândul lor, să exporte”, a declarat Niculescu.
El a inclus transferul de tehnologie și accesul la piețe internaționale între oportunitățile pe care investițiile mari le pot aduce firmelor locale. Pentru a sprijini această dezvoltare, vrea orientarea mai bună a ajutoarelor de stat și a instrumentelor de finanțare către investiții productive, industrie, cercetare și dezvoltare.
Niculescu a legat competitivitatea firmelor și de energie, susținând că resursele României trebuie transformate în energie disponibilă la prețuri competitive pentru industrie și consumatori. Totodată, a cerut apropierea educației de nevoile economiei, prin dezvoltarea competențelor tehnice și digitale și prin mai multe oportunități pentru tineri.

