Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus vineri, 30 octombrie 2026, după ședința Guvernului, că speră să fie găsită rapid o soluție de eșalonare a restanțelor salariale către magistrați. Pentru aceasta, el mizează pe dialogul la nivelul prim-ministrului și pe sprijinul tehnic al Ministerului Finanțelor.
„Să reuşim să găsim, prin dialog, repet, soluţia unei eşalonări într-un mod în care sumele datorate să poată fi plătite în aşa fel încât să nu avem perturbări”, a declarat ministrul.
Eșalonarea ar însemna împărțirea plății în tranșe. În intervenția din 30 octombrie, Nazare nu a anunțat un acord, numărul tranșelor sau datele la care beneficiarii ar urma să primească banii.
Restanțe salariale stabilite în instanță
Discuția vine după o hotărâre definitivă pronunțată la 15 octombrie. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins atunci recursurile împotriva sentinței Curții de Apel București din 5 mai 2026, prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să asigure integral fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară.
Drepturile de plată provin din hotărâri judecătorești. Procesul privind asigurarea fondurilor, deschis de Înalta Curte împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, a vizat restanțe ale magistraților și ale altor categorii de personal.
Prin rectificare bugetară pot fi modificate alocările din bugetul aprobat, pentru a asigura banii necesari cheltuielilor.
Presiunile bugetare invocate de Nazare
Într-o postare din 26 octombrie, Nazare menționase titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, între obligațiile acumulate de stat. Acestea sunt documente în baza cărora poate fi cerută executarea unei obligații de plată.
În aceeași explicație despre presiunile asupra bugetului, el enumera nevoile de finanțare din sănătate, solicitările de decontare pentru schemele de compensare a energiei și angajamentele pentru investiții asumate peste sumele bugetare disponibile. Ministrul cerea ca planificarea cheltuielilor să țină cont atât de nevoile curente, cât și de obligațiile deja asumate și de efectele lor asupra bugetelor viitoare.