Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, apreciază că România nu se află acum în situația de a avea nevoie de un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), dar consideră corecte riscurile privind ratingul țării semnalate de președintele Nicușor Dan. În intervenția sa de joi seară, 12 noiembrie 2026, el a legat evitarea pierderii calificativului recomandat investițiilor de deciziile financiare interne și de construirea unui buget credibil pentru 2027.
Invitat la emisiunea „Sinteza zilei”, de la Antena 3 CNN, Nazare a amintit momentele de cumpănă din vara lui 2026 și din 2025: „Am mers și mergem în continuare pe sârmă”. Ministrul a spus că analiza riscurilor prezentată de Nicușor Dan este corectă.
Despre posibilitatea unui acord cu FMI, Nazare a declarat: „Nu cred că suntem în poziția în care să ajungem din nou sub o monitorizare internațională sau într-un acord cu FMI, în acest moment”. El a invocat oportunități pe care România le poate valorifica pentru a evita acest scenariu.
Cum s-ar putea resimți pierderea calificativului de investiții
Ratingul de țară reprezintă o evaluare a riscului ca statul să nu își plătească datoriile. Investitorii îl folosesc atunci când decid dacă împrumută România și în ce condiții. Categoria numită uzual „junk” este cea speculativă: indică un risc mai mare pentru cei care finanțează statul decât categoria recomandată investițiilor.
Un risc perceput mai mare poate face împrumuturile mai scumpe și poate îngreuna atragerea investițiilor. Pentru stat, creșterea costurilor datoriei înseamnă că o parte mai mare din resursele bugetare merge către dobânzi, în loc să poată finanța alte cheltuieli.
Nazare a avertizat că pierderea calificativului de investiții ar afecta puternic economia și ar avea efecte sociale mari. Consecințele anticipate de ministru includ presiuni asupra prețurilor, valorii leului și stabilității locurilor de muncă.
Supravegherea obișnuită a FMI și finanțarea sunt mecanisme diferite
FMI urmărește politicile economice și financiare ale statelor membre prin supravegherea economică obișnuită. Aceasta include, de regulă, consultări anuale cunoscute drept „Article IV”: experții discută cu autoritățile despre buget, politica monetară, cursul de schimb și alte riscuri, apoi prezintă o evaluare Consiliului Executiv al instituției.
Finanțarea are un scop separat: FMI oferă atât sprijin în situații de criză, cât și finanțare preventivă. Potrivit procedurii de acordare a sprijinului financiar, demersul pornește de la solicitarea țării, urmată de discuții între autorități și experții FMI despre necesar și program. Înțelegerea tehnică este supusă aprobării Consiliului Executiv.
O retrogradare de către o agenție de rating nu declanșează, așadar, automat un acord cu FMI. Condițiile finanțării diferă în funcție de instrumentul folosit și de programul convenit, iar supravegherea economică obișnuită este distinctă de monitorizarea implementării unui program de finanțare.
Miza bugetului pentru 2027: încrederea finanțatorilor și costul dobânzilor
Nazare cere un buget realist pentru anul viitor și controlul cheltuielilor statului. În argumentul său, contează atât construcția bugetului, cât și respectarea lui: autoritățile trebuie să arate finanțatorilor că pot menține direcția anunțată pentru finanțele publice.
Ministrul urmărește păstrarea calificativului recomandat investițiilor, îmbunătățirea perspectivei de rating și, ulterior, obținerea unui calificativ mai bun. Perspectiva arată direcția posibilă a unei evaluări viitoare; trecerea ei la „stabilă” este diferită de creșterea ratingului propriu-zis.
Un buget construit și respectat cu seriozitate ar ajuta la reducerea dobânzilor plătite de stat și ar lăsa mai multe resurse disponibile pentru economie, în evaluarea ministrului. Întrebat dacă ajungerea în categoria „junk” este inevitabilă, Nazare a răspuns: „Nu, de ce să ajungem? Ține de noi să gestionăm acest lucru, să nu ajungem acolo, să fim mai ambițioși și să vrem creșterea ratingului”.

