Siegfried Mureșan susține trei surse noi de venit pentru finanțarea unui buget european mai mare: taxarea giganților digitali, a pariurilor și jocurilor de noroc online și a profiturilor din tranzacții cu criptomonede. În estimarea sa, majorarea cerută de Parlamentul European ar aduce României încă 6 miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, dacă este acceptată în negocieri.
Europarlamentarul, negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul cadru financiar multianual, a explicat vineri, 2 octombrie 2026, la o conferință de presă la București, de ce preferă venituri europene suplimentare în locul unor contribuții mult mai mari din bugetele statelor membre.
În poziția oficială a Parlamentului European, cele trei surse sunt alternative pentru situația în care nu se ajunge la consens asupra propunerilor de venituri existente. Parlamentul susține pachetul Comisiei Europene și propune aceste alternative pentru a asigura finanțarea necesară. Ele rămân opțiuni de negociere.
De ce Mureșan preferă venituri noi în locul contribuțiilor naționale mai mari
Mureșan descrie două posibilități pentru un buget mai ambițios: statele să contribuie mult mai mult sau Uniunea să obțină venituri proprii suplimentare, adică noi surse care să finanțeze bugetul european. Consideră prima variantă nerealistă, deoarece guvernele trebuie să reducă deficitele și să își consolideze bugetele naționale.
„Dintre acestea trei, prima, taxarea giganților digitali este cea mai importantă”, a spus Mureșan. El invocă accesul marilor companii la piața unică și la aproximativ 450 de milioane de cetățeni europeni, susținând că acestea ar trebui să contribuie la finanțarea unor priorități precum cercetarea, securitatea și agricultura.
Ce ar însemna majorarea pentru România și beneficiarii fondurilor
Parlamentul European susține o majorare cu aproximativ 10% față de propunerea Comisiei. În estimarea prezentată de Mureșan, alocarea României ar crește de la aproximativ 60 la 66 de miliarde de euro. Comparația privește întreaga perioadă de șapte ani, 2028–2034.
Pentru fermieri și ceilalți beneficiari, europarlamentarul cere și stabilirea mai clară a destinației banilor. El critică faptul că, în proiectul Comisiei, o parte mare a fondurilor ar rămâne nealocată și susține că beneficiarii trebuie să poată anticipa finanțarea disponibilă.
Parlamentul cere finanțare suficientă, distinctă și protejată pentru agricultură, pescuit, coeziune și Fondul Social European. Politica de coeziune sprijină reducerea diferențelor de dezvoltare dintre regiuni, iar Fondul Social European finanțează intervenții în domenii precum ocuparea și incluziunea socială. Instituția solicită și implicarea autorităților locale și regionale în proiectarea, aplicarea și monitorizarea programelor.
Mureșan susține protejarea agriculturii și coeziunii concomitent cu alocări mai mari pentru securitate, apărare și competitivitate. „Consider că statele care solicită o reducere a bugetului UE greșesc”, a spus el. Argumentul său este că nevoile comune vor trebui finanțate oricum, iar cheltuielile făcute separat de fiecare dintre cele 27 de țări ar putea fi mai mari decât cele pentru investiții europene comune.
Ce venituri propune Comisia Europeană
Pachetul Comisiei Europene are o structură diferită de cele trei alternative susținute de Mureșan. Potrivit Consiliului Uniunii Europene, acesta include o parte din veniturile obținute prin vânzarea certificatelor de emisii și prin mecanismul care aplică un cost al carbonului unor importuri. Alte surse propuse sunt o cotă calculată pe baza accizei minime pentru tutun și contribuții în funcție de cantitatea de deșeuri electrice și electronice necolectate.
Comisia propune și o contribuție anuală cu sumă prestabilită pentru întreprinderile cu o cifră de afaceri netă anuală de cel puțin 100 de milioane de euro. Aceasta este a cincea sursă din pachet, denumită CORE.
Pentru întregul pachet, care include și ajustări ale unor surse existente, Consiliul indică venituri estimate de 58,2 miliarde de euro pe an, la prețurile din 2025, dacă propunerile sunt aplicate. Estimarea privește finanțarea bugetului întregii Uniuni.
Ce aprobări sunt necesare înaintea aplicării
Cadrul financiar multianual stabilește limitele cheltuielilor europene pentru mai mulți ani. Adoptarea lui necesită acordul unanim al statelor membre în Consiliu, instituția care reunește guvernele acestora, și consimțământul Parlamentului European.
Decizia privind resursele proprii are o procedură separată: unanimitate în Consiliu, consultarea Parlamentului European și ratificarea de către toate statele membre, potrivit cerințelor lor constituționale. Aprobările naționale sunt, astfel, necesare și pentru noile surse de finanțare.
Consiliul urmărește un acord politic până la sfârșitul lui 2026, adoptarea actelor juridice în 2027 și aplicarea noului cadru de la 1 ianuarie 2028.