Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan susține o creștere de aproximativ 10% a viitorului buget multianual al Uniunii Europene, motivând poziția prin amenințarea reprezentată de Rusia și nevoia consolidării apărării europene.
Mureșan a declarat că, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual, va susține „o creștere moderată, de aproximativ 10%”, față de propunerea Comisiei Europene.
El a invocat în mod special frontiera Finlandei cu Rusia, descriind-o drept un loc unde „amenințarea rusă nu este o noțiune abstractă”, ci „o amenințare directă la adresa securității europene”.
În acest context, eurodeputatul a argumentat că protejarea frontierei Finlandei înseamnă protejarea întregii Uniuni Europene: „Frontiera Finlandei este frontiera Uniunii Europene. Apărarea ei este apărarea noastră. A europenilor și implicit a românilor”.
Argumentul central legat de securitate și investițiile comune
Mureșan a afirmat că Rusia nu va fi descurajată de „27 de bugete fragmentate” și că este necesară o abordare comună la nivelul Uniunii, inclusiv în privința apărării frontierelor.
El a enumerat domenii în care statele membre ar trebui să investească împreună: apărare, protecția frontierelor, mobilitate militară, securitate cibernetică și infrastructură critică.
Eurodeputatul a invocat și un argument de eficiență bugetară, afirmând că „un euro investit în apărare la nivel european produce rezultate mai bune decât trei euro cheltuiți separat de trei state membre”.
În opinia sa, un buget european insuficient ar transmite un semnal de slăbiciune într-un context în care Rusia devine mai agresivă, iar „un buget mai slab, într-un context de securitate mai periculos, ar transmite că Europa devine mai slabă și mai divizată”.
Unde se află negocierile și de ce a apărut tema acum
Siegfried Mureșan a spus că, la începutul săptămânii, se afla la Bruxelles pentru pregătirea „etapei decisive” a negocierilor privind viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034.
El a menționat reuniuni dedicate viitorului buget multianual și bugetului UE pentru 2027, precum și intervenții în două dezbateri publice despre viitorul buget european, una organizată de Comitetul Economic și Social European și alta de Asociația Universităților Europene, dedicate finanțării cercetării și inovării.
Mureșan a anunțat o vizită de lucru în Finlanda, joi și vineri, pentru a vedea „frontiera estică a Uniunii Europene”, modul în care sunt folosite fondurile europene pentru protejarea cetățenilor și nevoile de finanțare ale regiunilor de frontieră pentru viitorul buget multianual.
El a legat subiectul de situația României, afirmând că viitorul buget european trebuie să ofere României și statelor aflate în imediata vecinătate a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei resurse pentru securitate sporită, infrastructură modernă și o economie competitivă.
Ce a spus despre impactul posibil pentru România
Mureșan a declarat că poziția Parlamentului European este o creștere moderată de 10% față de propunerea Comisiei și că, pentru România, aceasta „ar putea însemna” majorarea fondurilor de la aproximativ 60 de miliarde de euro la circa 66 de miliarde de euro, în jur de șase miliarde de euro în plus.
El a enumerat domenii care ar urma să fie finanțate din viitorul buget multianual 2028-2034: autostrăzi, căi ferate, spitale, agricultură, dezvoltarea comunităților locale, economie, securitate și apărare.
Eurodeputatul a mai susținut că Uniunea Europeană nu poate primi „mai multe responsabilități”, dar „mai puține resurse”, subliniind că prioritățile trebuie însoțite de finanțarea necesară.
El a afirmat că România poate atrage mai mulți bani „dacă are un guvern competent, activ și credibil”.
Date invocate despre absorbția fondurilor și argumentul de negociere
Mureșan a oferit cifre privind atragerea fondurilor structurale și de coeziune pentru perioada 2021-2027: la începutul anului 2025, România ar fi atras, cu tot cu prefinanțare, 2,25 miliarde de euro (7%), iar ulterior suma ar fi ajuns la 11,3 miliarde de euro (36,5%).
El a adăugat că „numai în primele nouă luni ale anului 2026” s-au atras 4,1 miliarde de euro.
Potrivit eurodeputatului, această capacitate de a atrage fonduri reprezintă un argument în negocierile pentru viitorul buget european și îl ajută, în calitate de negociator-șef, să susțină alocări de coeziune mai mari pentru România în următorul exercițiu financiar.