Ministrul Muncii, Florin Manole, propune extinderea plății beneficiilor sociale pe card pentru a reduce cheltuielile de distribuire și a susține indexarea pensiilor în 2027. El estimează la aproximativ 9,6 miliarde de lei costul unei majorări de 7,3%, procent pe care îl susține în discuțiile guvernamentale, fără să îl garanteze drept rezultat final.
În interviul acordat Euronews România luni seară, 16 noiembrie 2026, Manole a spus că angajamentele privind reducerea deficitului bugetar trebuie respectate, dar că Guvernul ar trebui să găsească economii în alte cheltuieli. Argumentul său este că înghețarea valorii punctului de referință timp de doi ani a apăsat deja asupra puterii de cumpărare a pensionarilor: în timp ce prețurile cresc, aceeași sumă le permite să cumpere mai puțin.
Ce cheltuieli ar reduce plata pe card
Varianta descrisă de ministru privește costurile trimiterii banilor către beneficiari, la nivelul Ministerului Muncii, Casei de Pensii și Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială. Potrivit lui Manole, efectuarea plăților pe card costă de zece ori mai puțin decât distribuirea prin Poștă, care presupune personal și deplasări pentru livrarea banilor.
Ministrul urmărește reducerea acestor cheltuieli de funcționare, cu păstrarea sumelor acordate persoanelor vulnerabile. El a enumerat sprijinul pentru persoanele cu dizabilități, copiii din familii sărace și beneficiarii venitului minim de incluziune. „Vrem să facem aceste lucruri, însă cu costuri mai reduse, dacă se poate”, a spus Manole.
El afirmă că discută cu conducerile băncilor din România de la începutul anului. Ca exemplu pentru folosirea mai largă a cardurilor, a invocat programul de sprijin pentru alimente, despre care spune că a reușit să utilizeze aproape integral banii alocați. În opinia sa, experiența arată că și alte beneficii pot fi plătite astfel.
Economia totală pe care ar aduce-o schimbarea modalității de plată nu a fost cuantificată în interviu. Manole a menționat și o a doua zonă în care ar putea reduce cheltuielile, pe care a ales să nu o detalieze înaintea discuțiilor cu premierul și ministrul Finanțelor.
Ce reprezintă estimarea de 7,3%
Procentul fusese prezentat și anterior. La 2 noiembrie, ministrul descria estimarea de 7,3% drept un calcul intermediar, care putea evolua în ambele sensuri. În intervenția din 16 noiembrie, el și-a reafirmat intenția de a susține varianta rezultată din lege.
În sistemul public de pensii, cuantumul pensiei se calculează prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință. Majorarea acestei valori este mecanismul indexării prevăzute de Legea nr. 360/2023, la articolele 83–84.
Formula prevede o creștere anuală, în ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Creșterea reală exprimă evoluția salariului după luarea în calcul a inflației. Pentru formulă sunt folosiți indicatorii definitivi comunicați de Institutul Național de Statistică, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior.
Dacă unul dintre cei doi indicatori este negativ, se folosește cel pozitiv; dacă ambii sunt negativi, valoarea punctului de referință se păstrează. Articolul 84 alineatul (7) limitează procentul majorării prin raportare la creșterea veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau la rata medie anuală a inflației din ultimii doi ani și prevede acordarea procentului cel mai avantajos. Textul se referă la indicatori definitivi, cunoscuți în ultimii doi ani anteriori și comunicați de Institutul Național de Statistică.
Prin derogările pentru 2025 și 2026, valoarea punctului de referință a fost menținută la 81 de lei. Legea nr. 141/2025 a amânat până în 2027 aplicarea dispozițiilor relevante privind indexarea. Procentul de 7,3% este estimarea prezentată de ministru, nu o cifră înscrisă în lege.
Discuția cu Finanțele și decizia pentru bugetul din 2027
Manole spune că va prelua de la Casa de Pensii datele agregate necesare calculului și le va discuta cu premierul Luca Niculescu și cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. „Deocamdată, eu trebuie să merg cu varianta legală”, a declarat el, precizând că decizia va fi luată colegial.
Despre reducerea costurilor plăților sociale, ministrul Muncii a spus că vorbise cu Nazare cu aproximativ o oră înaintea interviului. Potrivit lui Manole, ministrul Finanțelor ar accepta un eventual act normativ care economisește bani. Procentul indexării urma să fie discutat separat, în cadrul deciziei bugetare.
În susținerea majorării pensiilor, Manole a argumentat că pensionarii cheltuiesc banii suplimentari în piețe și magazine, susținând producția și locurile de muncă, iar o parte din bani revine la buget prin taxa pe valoarea adăugată.
La rândul său, Alexandru Nazare susținea o indexare prudentă și sustenabilă într-un interviu acordat Digi24 la 25 octombrie. El condiționa stabilirea majorării de analizarea datelor bugetare. Întrebat dacă indexarea ar putea depăși 5%, ministrul Finanțelor a răspuns: „Acest lucru va trebui decis când avem cifrele pe masă”.


