Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că nu a avut discuții pentru schimbarea impozitării pensiilor de peste 3.000 de lei. Întrebat dacă va încerca să elimine măsura și să restituie banii pensionarilor, el a invocat angajamentele bugetare ale României și necesitatea unui echilibru între acestea și veniturile pensionarilor și salariaților.
În interviul acordat Antena 3 CNN, publicat la 31 octombrie 2026, jurnalista Gina Vacariu l-a întrebat și de ce PSD acceptase impozitarea acestor pensii. „Nu am avut nicio discuție să schimbăm asta. Trebuie să recunoaștem”, a răspuns Manole.
Angajamentele privind deficitul, argumentul invocat de ministru
Manole a spus că, pe lângă mandatul de la Ministerul Muncii, are responsabilități ca membru al unui Guvern care trebuie să respecte angajamentele României privind ținta de deficit și Comisia Europeană.
„Și eu nu vreau să fac viața mai grea niciunui alt coleg, nici premierului, nici ministrului de Finanțe, dar nici nu vreau să fac viața mai grea pentru pensionari sau pentru salariați. Adică trebuie să avem un echilibru și în decizii, și în declarații, și în acțiuni.”
Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile publice depășesc veniturile. Pentru România, recomandarea revizuită adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 8 iulie 2025 a stabilit corectarea deficitului excesiv până în 2030, potrivit paginii instituției despre această procedură.
Comisia Europeană evaluează situația bugetară, iar Consiliul decide existența deficitului excesiv și recomandă traiectoria de corectare. Alegerea măsurilor de politică bugetară rămâne responsabilitatea statelor. Manole a invocat aceste obligații în răspunsul despre păstrarea reținerilor din pensii.
Ce se reține dintr-o pensie de peste 3.000 de lei
Pentru pensionari, miza este suma primită după rețineri. Impozitul pe venit și contribuția de asigurări sociale de sănătate, numită CASS, sunt două obligații distincte. În calculul obișnuit al unei pensii publice supuse ambelor rețineri, fiecare are o cotă de 10%, aplicată însă unei baze diferite.
În ghidul fiscal datat 25 noiembrie 2025, ANAF explică mecanismul: CASS se calculează asupra părții care depășește 3.000 de lei lunar. Pentru impozitul pe venit, din pensie se scad atât suma neimpozabilă de 3.000 de lei, cât și CASS datorată.
Astfel, până la 3.000 de lei inclusiv, o pensie publică obișnuită nu suportă aceste rețineri. Peste prag, cotele se aplică diferențelor rezultate din calcul, nu întregii pensii. Baza lunară pentru CASS se stabilește prin scăderea celor 3.000 de lei pentru fiecare drept de pensie.
Exemplul ANAF pornește de la o persoană cu domiciliul în România care primește o pensie publică brută de 6.300 de lei și datorează ambele rețineri. Din diferența de 3.300 de lei peste prag rezultă CASS de 330 de lei. Baza pentru impozit este apoi de 2.970 de lei: 6.300 minus 3.000 minus 330. Impozitul este de 297 de lei, iar pensia netă ajunge la 5.673 de lei. Exemplul privește această situație fiscală; unele drepturi din pensii au un tratament special.
Plătitorul pensiei calculează și reține sumele. Pentru veniturile la care CASS este reținută la sursă, pensionarul nu are o obligație separată de declarare sau plată a contribuției.
Legea nr. 141/2025, articolul VII alineatul (3), a stabilit aplicarea obligațiilor CASS asupra veniturilor din pensii aferente perioadei 1 august 2025–31 decembrie 2027. Intervalul privește contribuția de sănătate, separat de impozitul pe venit.
Indexarea din 2027: estimarea prezentată de Manole
În același interviu, Manole a susținut indexarea pensiilor în 2027 și a spus că va înainta premierului și ministrului Finanțelor procentul rezultat din formula legală. El a prezentat o estimare de aproximativ 7,3%, cu un impact bugetar de 9,6 miliarde de lei, precizând că valorile erau neoficiale și nefinale.
„Voi veni cu propunerea legală. Nu vreau să zic «în jur de 7», mai mult sau mai puțin, ci cifra finală care va rezulta din formulă”, a declarat ministrul.
Manole a spus că nu avusese discuții și nu avea simulări pentru împărțirea indexării în două sau trei tranșe ori pentru combinarea ei cu ajutoare acordate o singură dată. Scenariul pe care urma să îl promoveze era aplicarea legii: „Mandatul meu este să respect legea, nu să negociez în jos”.