Vânzările din campaniile Black Friday ar putea ajunge la 2,8–2,9 miliarde de lei pe parcursul întregii luni noiembrie 2026, potrivit estimării Frames. Ar fi un record nominal, cu 7–10% peste anul trecut, susținut în mare parte de prețuri mai mari, în evaluarea consultanților.
„Românii vor plăti mai mult pentru aproximativ aceleași produse”, anticipează Adrian Negrescu, managerul Frames. Consultanții estimează cantități apropiate de cele din 2025 sau chiar mai mici și o valoare medie de 450–500 de lei pentru o comandă.
Ce rămâne din avans după inflație
Creșterea nominală măsoară diferența dintre sumele încasate, în lei. Creșterea reală separă această diferență de efectul scumpirilor. Dacă aceleași produse costă mai mult, comercianții pot încasa mai mulți bani chiar și atunci când vând aceleași cantități.
Reperul de inflație folosit în analiza Frames este de 6,6%. Potrivit Institutului Național de Statistică, acesta reprezintă creșterea generală a prețurilor de consum din septembrie 2026 față de septembrie 2025.
Dacă prețurile bunurilor vândute în campanie ar crește tot cu 6,6%, avansul încasărilor de 7–10% ar echivala cu aproximativ 0,4–3,2% după ajustarea cu inflația. Calculul raportează indicele vânzărilor anticipate, de 1,07–1,10, la indicele prețurilor, de 1,066, apoi scade unu.
Este o comparație ilustrativă: inflația generală din septembrie include un coș larg de bunuri și servicii, ale căror prețuri pot evolua diferit de cele ale produselor cumpărate în noiembrie la Black Friday. Nici valoarea ajustată nu oferă direct numărul articolelor vândute, care depinde și de combinația dintre produse ieftine și produse scumpe.
Intenție de cumpărare mai mare, buget aproape neschimbat
În studiul MKOR despre Black Friday 2026, 70% dintre respondenții de 18–55 de ani spun că vor cumpăra, față de 62% în cercetarea din 2025. Diferența este de opt puncte procentuale. Alți 24% sunt indeciși, iar 6% declară că nu intenționează să cumpere.
Cercetarea a fost realizată online, în septembrie 2026, pe 1.000 de persoane, cu un eșantion stratificat și ponderat după vârstă, gen și distribuție geografică. Rezultatele descriu intențiile populației de 18–55 de ani înaintea campaniei. Comparația cu ediția din 2025, realizată în octombrie, folosește răspunsurile unor persoane diferite.
Dintre cei care intenționează să cumpere, 84% își pregătesc o listă, în medie cu aproximativ patru săptămâni înainte, iar 86% își stabilesc un buget. Principalul motiv de cumpărare, invocat de aproximativ jumătate dintre cumpărătorii potențiali, îl reprezintă produsele urmărite de mai mult timp, pentru care așteaptă un preț mai bun.
Bugetul mediu planificat este de 2.100 de lei, față de 2.046 de lei în 2025: o diferență de 54 de lei, adică aproximativ 2,6% în termeni nominali. Media din 2026 se bazează pe 562 de răspunsuri valide, după excluderea valorilor extreme și a sumelor disproporționate față de venituri ori de categoriile vizate. Este un buget declarat pentru campanie, în timp ce estimarea Frames de 450–500 de lei privește valoarea unei singure comenzi.
Electrocasnicele și electronicele pentru casă apar pe lista a 51% dintre cei care intenționează să cumpere, iar produsele IT și de comunicații, pe lista a 37%. În privința locului de cumpărare, 60% planifică achiziții exclusiv online, 29% vor să combine internetul cu magazinele fizice, iar 8% aleg numai magazinele fizice.
Pentru cei încă nehotărâți, oferta poate schimba decizia: 61% spun că i-ar convinge o reducere mare, iar 50%, o ofertă la un produs care îi interesează. Posibilitatea de a compara ușor prețul redus cu cel anterior contează pentru 36% dintre indeciși.
Prețurile dinaintea reducerilor: scumpiri și ieftiniri
Dintre cele 109.599 de produse din monitorizarea PretAlert actualizată la 26 octombrie, 10,6% costau cu peste 5% mai mult decât pe 27 septembrie 2026, iar 9,5% costau cu peste 5% mai puțin. Restul de 79,9% au rămas în intervalul de variație de ±5%, care include și modificări mai mici ale prețului.
Diferențele dintre categorii sunt importante. La laptopuri, 18% dintre cele 2.051 de produse urmărite s-au scumpit cu peste 5%, în timp ce 3,7% s-au ieftinit peste același prag. La televizoare, raportul este invers: dintre 1.772 de produse, 10,3% s-au scumpit și 15,9% s-au ieftinit cu peste 5%.
Monitorizarea include produse cu cel puțin zece prețuri înregistrate în 30 de zile și reverificate în cele trei zile anterioare actualizării. Produsele neverificate recent ies din calcul, astfel că baza se poate modifica între actualizări. Procentele descriu ofertele selectate de platformă, nu cantitățile vândute sau întreaga piață.
O parte dintre creșteri pot apărea după încheierea unei promoții active la data de referință din septembrie, explică PretAlert. În marketplace-uri, unde același produs poate fi oferit de mai mulți comercianți, istoricul urmărit poate include și schimbări ale vânzătorului, potrivit metodologiei platformei. Aceste condiții contează la compararea prețurilor: scumpirile observate nu dovedesc, prin ele însele, existența unor reduceri fictive.
Pentru cumpărător, istoricul oferă un reper suplimentar față de prețul tăiat afișat în campanie. Un produs poate fi redus față de prețul său recent și totuși să coste mai mult decât în septembrie. Compararea aceleiași variante de produs și a ofertei aceluiași vânzător arată ce economie aduce prețul cerut față de cel urmărit anterior.