Senatoarea independentă Victoria Stoiciu a reacționat duminică, 7 iunie 2026, pe Facebook, după ce Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro).
Stoiciu a salutat decizia Consiliului Concurenței și a apreciat activitatea autorității în acest caz.
„Amendă istorică de peste 700 de milioane de euro pentru marile bănci din România, pentru că s-au coordonat și au făcut, practic, un fel de cartel pentru a manipula rata ROBOR. Bravo, Consiliul Concurenței!”, a scris senatoarea.
În aceeași postare, ea a afirmat că „ROBOR mai mare înseamnă că toți am plătit rate mai mari la bănci” și a subliniat importanța instituțiilor de control în funcționarea economiei.
Ce a anunțat Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru încălcarea legislației concurenței și a normelor europene, constatând coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.
Autoritatea arată că băncile participante la stabilirea ROBOR și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, privind nivelul cotațiilor transmise în perioada de fixing.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că decizia vizează exclusiv comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și că se bazează pe constatarea încălcării regulilor de concurență.
Autoritatea a arătat că rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite, iar un nivel crescut al indicelui poate afecta direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
Conform informațiilor transmise de Consiliul Concurenței, cea mai mare amendă, în valoare de 875,74 milioane de lei, a fost aplicată Băncii Transilvania S.A.; la aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane de lei aplicată Băncii Transilvania S.A. pentru fapta realizată de OTP Bank România S.A. Au mai fost sancționate: Banca Comercială Română S.A. - 577,36 milioane de lei; Raiffeisen Bank România S.A. - 442,49 milioane de lei; UniCredit Bank S.A. - 431,03 milioane de lei; BRD-Groupe Société Générale S.A. - 412,47 milioane de lei; ING Bank N.V. Amsterdam, sucursala București - 405,91 milioane de lei; CEC Bank S.A. - 332,98 milioane de lei; Exim Banca Românească S.A. - 96,49 milioane de lei; Libra Internet Bank S.A. - 45,86 milioane de lei; și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România S.A. - 28,10 milioane de lei.
Contestarea deciziei și pașii indicați de autoritate
Consiliul Concurenței a precizat că deciziile sale sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat; punerea lor în aplicare și executarea vor fi realizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.
Totodată, băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile considerate anticoncurențiale; aceste planuri urmează să fie aprobate de Consiliul Concurenței.
BRD a anunțat că își exprimă „dezacordul ferm” față de concluziile deciziei și că o va contesta prin toate căile legale disponibile.
De asemenea, Omer Tetik, președintele Băncii Transilvania, a declarat că banca va contesta decizia în instanță și că își va apăra reputația: „Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal.”
Context despre ROBOR
Consiliul Concurenței a indicat că ROBOR este o rată de referință a pieței monetare interbancare care influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice, precum și pentru persoanele fizice care au credite contractate anterior anului 2019 și care nu au optat pentru trecerea la IRCC.
În cadrul procedurii de fixing, cotațiile ferme ar trebui să fie independente și confidențiale, în special pentru maturitățile unde volumul tranzacțiilor efective este redus (3, 6 și 12 luni), caz în care media tranzacțiilor nu poate fi un indicator relevant.
Bogdan Chirițoiu a mai afirmat că „variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, având în vedere volumul mare de credite raportate la acest indice.
