România ar putea viza anul 2032 ca țintă pentru intrarea în zona euro, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El a legat acest orizont de timp de un set de condiții esențiale: consolidarea fiscal-bugetară, un plan coerent de dezvoltare și stabilitate politică.
Ministrul a plasat anul 2032 într-o logică etapizată, în care România ar folosi următorii ani pentru „punerea în ordine a finanțelor” și pentru îndeplinirea criteriilor necesare aderării la euro.
În declarația citată, Dragoș Pîslaru a invocat explicit ideea unei perioade de „monitorizare” înainte de intrarea efectivă în zona euro, pe care a estimat-o la doi ani, ceea ce ar conduce la scenariul pe care l-a formulat ca „2030 plus 2”.
Ce a spus Dragoș Pîslaru despre ținta 2032
Dragoș Pîslaru a afirmat că adoptarea monedei unice ar trebui făcută „doar cu respectarea indicatorilor”, indicând drept repere deficitul bugetar și datoria publică. El a reiterat obiectivul ca, până în 2030, România să-și „pună finanțele în ordine”.
Ministrul a descris apoi o „armonizare între câteva obiective”, enumerând consolidarea fiscal-bugetară, adoptarea pentru perioada 2028–2034 a unui plan coerent de dezvoltare a țării și stabilitatea politică, pe care a numit-o un element „foarte important” pentru a asigura consecvența politicilor.
În formularea sa, dacă aceste elemente se aliniază, România ar putea avea ca țintă 2032 pentru intrarea în zona euro. El a subliniat că, înainte de intrarea propriu-zisă, există o perioadă de aproximativ doi ani de monitorizare, pe care a descris-o drept o etapă prealabilă necesară.
Condițiile invocate pentru trecerea la moneda unică
Din perspectiva expusă de Pîslaru, primul pilon rămâne consolidarea fiscal-bugetară, cu accent pe indicatori precum deficitul bugetar și datoria publică. În această cheie, orizontul „până în 2030” apare ca termenul la care România ar trebui să-și regleze situația financiară.
Al doilea pilon, potrivit ministrului, este existența unui „plan de țară” coerent pentru perioada 2028–2034, considerat o direcție de dezvoltare necesară pentru susținerea tranziției macroeconomice.
Al treilea pilon este stabilitatea politică. Pîslaru a afirmat că stabilitatea este necesară pentru consecvența implementării obiectivelor asumate pe termen mediu și lung.
Într-o intervenție publică din iunie 2026, Dragoș Pîslaru a susținut că modernizarea României nu trebuie să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci pe un model care să includă, pe lângă acestea, bugetul național și investițiile din sectorul privat. El a descris această împărțire ca pe un model „Trinitate” și a estimat că astfel ar putea exista un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034.
În aceeași intervenție, a prezentat și date privind piața muncii: a spus că rata de ocupare (20–64 ani) este de 69% și că România speră să atingă 74,7% în 2030, comparativ cu o țintă de 78% la nivelul UE. Tot acolo, a menționat un decalaj de gen, afirmând că rata de ocupare este de 78,2% pentru bărbați și 59,5% pentru femei, ceea ce corespunde unei diferențe de 18,7 puncte procentuale.
Pîslaru a mai spus că presiunea asupra pieței muncii ar urma să crească în perioada 2032–2034, odată cu pensionarea generației denumite „decrețeilor”, și a subliniat necesitatea investițiilor în capitalul uman: „costul inacțiunii este uriaș”.
Transparență instituțională la MIPE, în mandatul lui Pîslaru
În iunie 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat pe site-ul instituției o secțiune în care sunt puse la dispoziție solicitările de informații de interes public și răspunsurile oferite, pentru perioada 2022–februarie 2026. Ministerul a precizat că documentele sunt publicate cu respectarea regulilor de protecție a datelor cu caracter personal, informațiile sensibile fiind eliminate înainte de publicare.
În același pachet de măsuri, ministerul a făcut publice și cheltuielile cu deplasările externe ale conducerii, în format deschis (open data). Dragoș Pîslaru a declarat că măsura urmărește să facă informația mai accesibilă și a spus: „Doar prin transparență putem reclădi relația de încredere între instituții și cetățeni”.