Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a comentat decizia agenției Fitch de a menține ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, susținând că discuția publică ar trebui să se mute spre datoria publică și deficitul bugetar.
Peiu a afirmat că păstrarea ratingului nu ar avea efecte directe asupra economiei sau asupra vieții de zi cu zi și a descris decizia drept una „birocratică”, cu „nuanțe politice”.
Reacția vine după anunțul Fitch privind menținerea calificativului „BBB-” și a perspectivei negative, în care agenția a explicat elementele care susțin ratingul, dar și riscurile care apasă asupra lui.
Cum descrie Petrișor Peiu decizia Fitch
Petrișor Peiu a declarat că, „în contrast total cu isteria creată la București”, menținerea ratingului „BBB-” cu perspectivă negativă „nu are nicio implicație asupra economiei românești sau asupra vieții românilor”.
În același mesaj, liderul senatorilor AUR a caracterizat hotărârea agenției drept „o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice”, susținând că nu ar mai avea „vreo semnificație reală” pentru economia românească.
Peiu a mai susținut că ratingurile acordate de agențiile internaționale nu reflectă întotdeauna situația economică reală și a invocat comparații cu state din regiune, precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia și Serbia, în legătură cu datorii publice, deficite și costuri de finanțare.
„Mai bine ne-am concentra pe datoria publică și deficit”
Peiu a afirmat că România are același rating din 2011, în timp ce datoria publică, potrivit declarației sale, a crescut de la aproximativ 35% din PIB la peste 60%, iar deficitul bugetar a variat semnificativ.
În acest context, el a formulat întrebări despre legătura dintre calificativele Fitch și indicatorii economici, precum și despre influența ratingului asupra dobânzilor la care statul se împrumută.
Mesajul său central a fost redat explicit: „Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch, nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?”.
Ce a explicat Fitch despre rating și perspectiva negativă
Fitch a anunțat menținerea ratingului suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, subliniind că acesta este susținut de apartenența la Uniunea Europeană și de intrările de capital, care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă.
Agenția a arătat că punctele tari sunt contrabalansate de deficitele gemene (bugetar și de cont curent) mari și persistente, de creșterea datoriei publice, de polarizarea politică și de datoria externă netă ridicată.
Potrivit Fitch, perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice, în urma deficitelor fiscale ridicate și a creșterii rapide a raportului datorie guvernamentală/PIB.
Date și evaluări din raportările despre deficit, datorie și creștere
Fitch a indicat că implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală de către guvernul condus de Ilie Bolojan, inclusiv majorarea TVA în august 2025, a pus deficitul bugetar pe o tendință de scădere.
Pe baza datelor preliminare cash (deficit de 7,7% din PIB), agenția a estimat că deficitul bugetar ESA a fost aproape de 8% din PIB în anul precedent și a arătat că implementarea completă a măsurilor din 2025 și înghețarea cheltuielilor în 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape două puncte procentuale în 2026.
În privința datoriei, Fitch a estimat că datoria brută guvernamentală generală era la finalul lui 2025 aproape de 59% din PIB și a prognozat creșterea ponderii datoriei până la circa 63% din PIB în 2027, în absența unor măsuri suplimentare.
Raportările agenției au menționat că creșterea economică a rămas sub 1% în 2025 și că avansul PIB ar urma să rămână sub potențialul de 2% până în 2027, în contextul înăspririi fiscale prevăzute.
Contextul politic și riscurile invocate în evaluările Fitch
Într-un material de context publicat în mai 2026, Fitch a avertizat că o criză politică și deteriorarea situației economice pot pune în pericol planurile de reducere a deficitului bugetar și de stabilizare a datoriei publice.
În același material au fost consemnate date pentru primele trei luni din 2026: un deficit bugetar de aproximativ 22 de miliarde de lei, echivalentul a circa 1% din PIB, prezentat ca nivel mai bun față de aceeași perioadă din ultimii doi ani.
Evaluările agenției includ riscuri legate de consolidarea fiscală pe termen mediu, între care dificultăți de implementare, „oboseală fiscală” și tensiuni în cadrul coaliției de guvernare, precum și scenarii care ar putea influența ratingul în funcție de aplicarea măsurilor de consolidare și de stabilitatea macroeconomică.