Economistul Cristian Păun a avertizat că reluarea discuțiilor despre o nouă lege a salarizării unitare, fără o reformă prealabilă a statului, poate accentua tensiunile bugetare ale României, într-un moment în care Guvernul trebuie să respecte atât ținte de deficit, cât și jaloane asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Declarațiile au fost făcute într-un interviu, în care Păun a numit „problemă majoră” ideea de a relansa legea salarizării unitare „fără să reformezi statul român”.
Guvernul a prezentat, în paralel, proiectul noii legi a salarizării, pe care l-a legat explicit de jaloanele din PNRR și de un plafon de creștere a cheltuielilor salariale în 2027 față de 2026, limitat la maximum 8 miliarde de lei.
Într-un comunicat al Administrației Prezidențiale, partidele PSD, PNL, USR și UDMR au anunțat semnarea unui acord politic pentru adoptarea legii până la finalul sesiunii parlamentare, cu angajamentul că „niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total” ca efect al aplicării noii legi.
De ce spune Cristian Păun că momentul este nefavorabil
Cristian Păun a susținut că reforma a fost amânată ani la rând și este împinsă acum într-un context economic dificil, marcat de un deficit bugetar ridicat și de constrângeri fiscale. El a avertizat că statul încearcă să „împace obiective contradictorii”: reducerea deficitului, respectarea jaloanelor din PNRR și menținerea veniturilor bugetarilor, toate într-un cadru de resurse limitate.
Economistul a reamintit debutul demersului în 2017, când inițiativa urmărea crearea unui cadru unitar pentru salarizarea în sectorul public, apreciat la nivel teoretic ca fiind „corect”. El a spus că proiectul s-a blocat pe măsură ce a fost extins către categorii numeroase, precum sănătatea și educația, din cauza insuficienței resurselor.
Păun a insistat asupra caracterului rigid al cheltuielilor de personal în sectorul public, pe care le-a descris drept „cheltuieli fixe”, ce trebuie plătite indiferent de evoluția economiei. De asemenea, el a atras atenția că România plătește astăzi dobânzi „comparabile cu bugetul educației”, ceea ce reduce semnificativ spațiul de manevră bugetar al decidenților.
Miza PNRR și dilema plafonului de 8 miliarde de lei
În opinia sa, noua lege a salarizării este legată de obligațiile asumate prin PNRR, iar respectarea acestui jalon influențează accesul la fonduri europene. Totodată, Păun a susținut că legea ar adăuga aproximativ 8 miliarde de lei la anvelopa salarială și că, prin aceasta, deficitul bugetar ar putea crește.
Administrația Prezidențială a comunicat elementele acordului politic: garantarea că venitul total al niciunui angajat din sectorul public nu va scădea și plafonarea cheltuielilor totale cu salariile în 2027 la maximum 8 miliarde de lei peste nivelul din 2026. Documentul menționează, de asemenea, că aplicarea noii legi nu este concepută pentru a pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a confirmat plafonul bugetar, arătând că partidele au agreat limitarea anvelopei salariale de la 166 miliarde de lei, nivelul din 2026, la maximum 174 miliarde de lei în 2027, adică o diferență de 8 miliarde de lei. Pîslaru a reiterat principiul că „niciun venit nu va scădea”.
Ce prevede proiectul prezentat de Guvern
Proiectul publicat în transparență decizională prevede aplicarea integrală a noii grile de salarizare de la 1 ianuarie 2027, fără derogări pentru anumite categorii profesionale, și instituirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice, bazat pe coeficienți între 1 și 8 și pe un raport maxim de 1 la 8 între salariile minime și maxime din grilă.
Un punct central al proiectului este reducerea numărului de sporuri: ministrul a declarat că în prezent există 151 de sporuri și că proiectul propune eliminarea a 87 dintre ele, limitând totodată sporurile la maximum 20% din salariul de bază.
Pîslaru a explicat că, pentru circa 44% dintre titulari, salariile de bază nu ar compensa integral reducerea sporurilor; măsura propusă este menținerea venitului aflat în plată prin plăți compensatorii individuale, în timp ce pentru restul de 56% din posturi ar rezulta creșteri de salarii. El a avansat o valoare de referință de 4.100 lei în 2027, cu o creștere treptată până la 4.793 lei în 2031.
Disputa despre venituri și efectul real al integrării sporurilor
Cristian Păun a susținut că reforma va produce „câștigători și perdanți”, chiar dacă anvelopa salarială totală ar crește. „Paradoxal, anvelopa salarială crește cu 8 miliarde, iar oamenii se plâng că le scad veniturile. Înseamnă că nu tuturor le vor crește veniturile”, a spus el.
Economistul a explicat că un obiectiv al legii este reducerea discrepanțelor dintre persoane aflate pe poziții similare, inclusiv prin diminuarea unor sporuri și beneficii acordate în timp. El a arătat că reducerea diferențelor se poate realiza mai degrabă prin limitarea sporurilor, nu prin majorarea automată a veniturilor celor mai slab plătiți până la nivelul celor mai bine plătiți.
Păun a afirmat că o parte importantă din cele 8 miliarde de lei invocate nu ar reprezenta majorări salariale în sens strict, ci includerea în salariul de bază a unor sporuri și indemnizații care ar înceta să mai fie plătite separat. El a caracterizat această integrare drept un pas normal, justificat de existența unor discrepanțe mari create în timp de sistemul actual de sporuri.
Economistul a estimat că, pentru numeroase categorii din sectorul public, ar putea exista diminuări ale veniturilor totale, chiar dacă salariile de bază sunt menținute sau cresc marginal, din cauza reducerii sporurilor și a altor beneficii.
În contextul bugetar mai larg, proiectul de buget pe 2026 publicat de Ministerul Finanțelor a fost construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB, echivalentul a 127,7 miliarde lei, cu o proiecție de 5,1% din PIB pentru 2027. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 60,8 miliarde lei în 2026, în creștere față de 50,5 miliarde lei.
La prezentarea proiectului, Dragoș Pîslaru a descris reforma drept un jalon din PNRR și a afirmat că ne aflăm „în al 12-lea ceas” pentru îndeplinirea ei. El a invocat principiile care stau la baza proiectului: „muncă de valoare egală, salarizare egală”, predictibilitate, sustenabilitate și aplicare unitară a legii.
