Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat la București, luni, 25 mai 2026, proiectul noii legi a salarizării în sectorul bugetar. A descris reforma drept o măsură de echitate și ajustare, nu o creștere generală a veniturilor din sectorul public.
Pîslaru a explicat că diferența principală vizează compararea salariilor efective „în plată” cu nivelurile prevăzute de grila unitară, punând discrepanțele pe seama asimilărilor, interpretărilor administrative și hotărârilor judecătorești.
Ministrul a oferit un exemplu median pentru sectorul judiciar: o scădere de aproximativ 16% între nivelul „în plată” și cel rezultat din noua grilă – de la 22.907 lei la 19.268 lei.
El a precizat că sumele aflate în plată nu vor fi reduse imediat în mod efectiv, ci vor fi protejate printr-un mecanism de compensare individuală, până când valoarea de referință prevăzută de lege va alinia grila la aceste niveluri.
Ce a spus Dragoș Pîslaru despre salariile judecătorilor
Pîslaru a afirmat că judecătorii „și-au crescut salariile mult peste grilă” ca urmare a unor asimilări, interpretări și hotărâri de instanță, menționând totodată decizii ale ordonatorilor de credite care au contribuit la această situație.
El a subliniat existența unei discrepanțe între nivelul „în plată” și nivelul la care ar trebui să corespundă funcțiilor în grila unitară de salarizare.
Ministrul a explicat că proiectul păstrează salariul de bază, dar, dacă sunt luate în calcul sporurile și alte drepturi, venitul „în plată” înregistrează, în medie, o scădere de circa 16%, exemplificată prin trecerea de la 22.907 lei la 19.268 lei.
Pîslaru a invocat teoria dreptului câștigat și riscul declanșării unor litigii pentru a justifica faptul că reducerile nu pot fi operate imediat; în consecință, diferențele vor fi tratate ca compensații individuale.
Mecanismul descris pentru diferențele peste grilă
Ministrul a explicat că, acolo unde veniturile „în plată” depășesc reperele noii grile, excedentul va fi încadrat ca „compensație individuală”, un drept atașat persoanei și neextins ca beneficiu colectiv.
Conform prezentării sale, această compensație individuală va rămâne alături de titular până când creșterea valorii de referință și evoluțiile economice vor alinia grila la nivelurile existente în plată.
În declarații, Pîslaru a folosit și termenul „înghețare” a salariilor judecătorilor pentru a descrie menținerea veniturilor actuale în plată, în situația în care acestea depășesc noile repere ale grilei.
Ministrul a invocat impactul litigiilor generate de aplicarea legii-cadru și a precizat că, în perioada recentă, au fost obținute în instanță 7,14 miliarde lei, din care 5,95 miliarde provin din sectorul justiției.
Ce prevede reforma salarială
Proiectul urmărește instituirea unui sistem unitar de salarizare pentru sectorul public.
Printre măsurile anunțate se numără plafonarea sporurilor și aplicarea integrală a noii grile de salarizare de la 1 ianuarie 2027, fără derogări pentru anumite categorii profesionale.
Ministrul a afirmat existența unui acord politic asupra principiilor reformei și a reiterat principiul protecției veniturilor, cu mențiunea că legea urmărește echitatea și sustenabilitatea bugetară.
Ministrul a menționat existența a 151 de sporuri în sistem și a precizat că proiectul elimină 87 dintre acestea, iar sumele corespunzătoare vor fi integrate în salariul de bază.
Calendar şi reguli invocate pentru stabilitatea noii legi
Pîslaru a anunțat că proiectul este pus în dezbatere publică și că urmează consultări cu sindicatele și familiile ocupaționale, indicând un calendar accelerat de circa două săptămâni pentru finalizarea rundei de consultări înainte de trimiterea proiectului la Parlament.
El a prezentat și un istoric al procesului de elaborare, incluzând evaluarea funcțiilor realizată cu sprijinul Băncii Mondiale și consultările cu familiile ocupaționale derulate în anii precedenți.
Pe componenta bugetară, ministrul a indicat un plafon politic al cheltuielilor cu salariile, propus între 166 miliarde lei în prezent și un maxim de 174 miliarde lei anul următor, adică un spațiu fiscal de aproximativ 8 miliarde lei pentru reformă.
Pîslaru a spus că, după adoptare, legea nu ar urma să fie modificată timp de cinci ani, parte a acordului politic și a cerințelor de implementare legate de PNRR.
Aspecte tehnice şi discrepanţe semnalate
Ministrul a dat ca exemplu numeric cele două valori – 22.907 lei (nivel „în plată”) și 19.268 lei (nivel rezultat din grila propusă) – și a prezentat principiile mecanismului de compensare individuală.
Pîslaru a folosit cifra de 19.268 lei pentru a ilustra efectul median al trecerii la noua grilă.
Ministerul a subliniat protejarea veniturilor, prin menținerea sumelor aflate în plată acolo unde acestea depășesc noile repere, concomitent cu integrarea sporurilor în salariul de bază și cu ajustări prevăzute de lege.
