Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat lansarea, în transparență decizională, a proiectului de hotărâre de guvern pentru programul „Diaspora Investește Acasă”, cu un buget total de 100 de milioane de euro.
Programul este prezentat ca o platformă dedicată românilor din străinătate care vor să investească și să dezvolte afaceri în România, cu finanțare acordată prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).
Nazare a descris inițiativa astfel: „100 de milioane de euro pentru românii din diaspora care investesc acasă. Ieri am publicat în transparență, pe site-ul Ministerului Finanțelor, proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea programului «Diaspora Investește Acasă» – prima platformă dedicată românilor din străinătate, prin care punem la dispoziție 100 de milioane de euro pentru susținerea celor care aleg să investească și să dezvolte afaceri în România”.
Tot el a susținut că mecanismul este gândit „astfel încât să nu genereze presiuni suplimentare asupra bugetului de stat” și a sintetizat: „susținem economia fără să punem presiune suplimentară pe finanțele publice”.
Cum este gândită finanțarea prin „Diaspora Investește Acasă”
Conform Ministerului Finanțelor, programul se adresează românilor din străinătate care vor să investească în România prin firme nou înființate, iar granturile pot acoperi până la 60% din valoarea creditelor de investiții, în limita a 200.000 de euro pentru fiecare beneficiar eligibil.
Sprijinul financiar va fi acordat în perioada 2026-2029, prin Banca de Investiții și Dezvoltare, instituția responsabilă cu acordarea, monitorizarea și plata granturilor.
În documentarea programului sunt indicate valorile creditelor de investiții: între 5.000 și 500.000 de euro, cu o perioadă maximă de creditare de 10 ani, iar scadența finală nu poate depăși 31 decembrie 2037.
Beneficiarii trebuie să asigure o contribuție proprie de minimum 10% din valoarea proiectului de investiții; pentru antreprenorii cu vârsta sub 35 de ani, contribuția minimă este redusă la 5%.
Cine poate fi eligibil și ce condiții sunt menționate
În criteriile de eligibilitate sunt menționate, între altele, deținerea majoritară a capitalului social de către cetățeni români care au avut domiciliul sau reședința în străinătate minimum 12 luni consecutive în ultimele 18 luni, precum și existența unei experiențe profesionale sau a unor studii relevante de minimum un an în domeniul pentru care se solicită finanțarea.
Este prevăzută menținerea investiției și a structurii acționariatului pentru o perioadă de cel puțin 3 ani de la finalizarea investiției.
Proiectul publicat descrie schema ca un ajutor de minimis sub formă de grant, care se utilizează pentru diminuarea principalului creditului, „exclusiv dobânzi, comisioane și alte accesorii”.
Același proiect indică un buget total al programului de 506.000.000 lei (echivalentul a 100.000.000 euro) și un număr total estimat de 2.000 de beneficiari.
Mesajul ministrului despre rolul diasporei și miza economică
Alexandru Nazare a argumentat public că diaspora este o resursă importantă pentru România, atât prin experiența profesională, cât și prin capacitatea de a dezvolta afaceri și de a atrage investiții.
„Mulți au construit afaceri de succes în străinătate, au acumulat competențe valoroase și au demonstrat că pot performa la cel mai înalt nivel oriunde în lume. Cred cu tărie că România trebuie să devină o țară care nu doar își încurajează diaspora să revină, ci și una care oferă oportunități reale pentru investiții, dezvoltare și parteneriat pe termen lung”, a transmis ministrul interimar al Finanțelor.
Nazare a afirmat: „Prin acest program ne propunem să transformăm experiența profesională, competențele și resursele românilor din diaspora într-un motor de dezvoltare economică pentru România. Transmitem astfel un semnal că susținem inițiativa antreprenorială și investițiile realizate de românii care doresc să contribuie activ la dezvoltarea economiei naționale. Programul înseamnă investiții sustenabile, noi oportunități pentru comunitățile locale și crearea de locuri de muncă”.
Ministrul a mai precizat că inițiativa face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri pentru relansarea economiei, stimularea investițiilor și consolidarea capitalului românesc, lansat în luna februarie.
Banca de Investiții și Dezvoltare și cadrul invocat pentru implementare
Programul este anunțat ca fiind implementat prin BID, iar proiectul de hotărâre descrie delegarea atribuțiilor de implementare către Banca de Investiții și Dezvoltare S.A., printr-o convenție de implementare ce urmează să fie aprobată prin ordin de ministru.
În documentare, BID este definită ca bancă de dezvoltare înființată în baza Legii nr. 207/2022 și a Hotărârii Guvernului nr. 1204/2022, statul român, prin Ministerul Finanțelor, deținând 100% din capitalul social pe toată durata de funcționare.
Pe pagina de legislație a BID sunt enumerate actele normative privind organizarea și funcționarea băncii, inclusiv Legea nr. 207/2022, Hotărârea nr. 1204/2022 și Regulamentul BNR nr. 4/2023 privind cerințe prudențiale pentru băncile de dezvoltare.
Administrația pentru Românii de Pretutindeni prezintă programul ca o schemă care permite accesarea de granturi de până la 200.000 de euro, cu credite de investiții între 5.000 și 500.000 de euro și cu sprijin acordat în perioada 2026-2029, prin BID.
Aspecte privind implementarea programului
Proiectul publicat include parametrii financiari și o listă de criterii de eligibilitate; calendarul de lansare operațională și pașii concreți de înscriere pentru solicitanți vor fi stabiliți prin convențiile și mecanismele de implementare prevăzute în actul normativ și în documentele adiționale.
Documentația prevede, totodată, că lista intermediarilor financiari care vor aproba creditele și nivelul comisionului de gestiune aferent mandatului BID vor fi reglementate prin convenții de implementare între Ministerul Finanțelor, BID și instituțiile partenere.
