Sari la conținut

Tánczos Barna reclamă întârzierea vaccinurilor pentru oi și explică blocajul achizițiilor suplimentare

Tánczos Barna la un pupitru cu microfoane, în fața drapelului României și a însemnelor Guvernului.
Tánczos Barna Sursa: Social media
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, a spus luni, 19 octombrie, că vaccinurile gratuite promise României de Comisia Europeană nu ajunseseră la ultima sa informare. La conferința de bilanț a mandatului, el a precizat însă că nu verificase situația în acea dimineață și a admis posibilitatea ca transportul să fi sosit vineri sau sâmbătă.

Potrivit ministrului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pregătise recepția dozelor, dar aștepta informații despre tipul vaccinului european înainte de a continua alte achiziții. Pentru crescătorii care așteaptă reluarea exporturilor de animale vii, livrarea urma să fie primul pas: aplicarea planului de vaccinare și îndeplinirea condițiilor comerciale erau etape distincte.

Recepția era pregătită, achizițiile așteptau informații despre vaccin

România solicitase în septembrie acces la 1,3 milioane de doze gratuite din banca de vaccinuri a Uniunii Europene. Acestea făceau parte dintr-un necesar total estimat la aproximativ 10 milioane de doze, pentru care erau avute în vedere și achiziții din alte surse.

Barna a spus că primise asigurări privind trimiterea rapidă a vaccinurilor încă de la începutul lui septembrie. Din discuțiile sale cu președintele ANSVSA din săptămâna anterioară conferinței, autoritatea transmisese locațiile și modalitatea de preluare a transportului. Vaccinarea putea începe, în estimarea sa, în a doua sau a treia zi după recepție.

Achizițiile suplimentare așteptau clarificarea tipului și producătorului vaccinului furnizat din banca europeană. Ministrul a explicat de ce ANSVSA nu continuase cumpărarea celorlalte doze:

„Nu a mers mai departe cu achiziţia ca să nu avem 3, 4, 5 tipuri de vaccinuri produse în diverse ţări, în diverse fabrici, pentru a complica lucrurile şi mai mult.”

Autoritatea urmărea, potrivit lui Barna, să cumpere același tip de vaccin, de la producătorul care livrează pentru Comisia Europeană, în cadrul unei competiții de preț. Ministrul a atribuit întârzierea livrării Comisiei și și-a exprimat speranța că transportul va ajunge și vaccinarea va putea începe în acea săptămână.

Două boli, cu arii diferite de vaccinare

Calendarul prezentat de ANSVSA în septembrie prevedea începerea campaniei cel târziu la 1 octombrie 2026, condiționată de primirea dozelor europene. Instituția anunța atunci că pregătea în paralel cumpărarea restului de vaccinuri necesare.

Planul stabilea două arii de intervenție. Pentru pesta micilor rumegătoare, vaccinarea era prevăzută exclusiv în județele Constanța și Tulcea, considerate arealul de risc din Dobrogea. Pentru variola ovină și caprină, campania era prevăzută la nivelul întregii țări. Animalele urmau să fie vaccinate cu respectarea prospectului produsului folosit.

ANSVSA anunțase în septembrie și împărțirea contingentului gratuit: un milion de doze urmau să fie folosite împotriva variolei ovine și caprine, iar 300.000 împotriva pestei micilor rumegătoare.

Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, explica la conferința de presă din 23 septembrie că în Tulcea și Constanța se concentrează centre de colectare de unde pleacă animale vii la export. Limitarea vaccinării împotriva pestei micilor rumegătoare la aceste județe urmărea, potrivit lui, să permită exporturile de animale vii din zonă și să protejeze livrările de carcase din restul țării către piețele din Orientul Mijlociu.

Potrivit Comisiei Europene, variola ovină și caprină este o boală virală care poate provoca febră, leziuni și moartea animalelor. Pierderile economice pot veni și din scăderea producției de lapte, deteriorarea calității pieilor și lânii și restricțiile comerciale.

De ce vaccinarea și redeschiderea exporturilor sunt etape distincte

În privința exporturilor, Barna a spus că aștepta în octombrie o comunicare a Comisiei despre modalitățile de reluare a acestora după aplicarea planului. Până în dimineața conferinței, el nu văzuse acea comunicare și nici inițiativa de modificare a regulamentului european pe care o considera necesară pentru exportul animalelor vaccinate.

Ministrul lega următoarea etapă a discuțiilor de aplicarea planului și de vaccinarea animalelor în județele vizate. A refuzat să promită o dată pentru redeschiderea exporturilor, invocând încheierea apropiată a mandatului său interimar.

Comisia Europeană arată, în prezentarea regulilor pentru variola ovină și caprină, că Regulamentul delegat (UE) 2023/361 stabilește atât reguli pentru folosirea vaccinării, cât și condițiile în care se pot deplasa animalele vaccinate și produsele lor. Reluarea transporturilor depinde astfel și de condițiile aplicabile deplasării animalelor.

Contează și destinația transportului. În explicațiile din septembrie, ANSVSA diferenția regulile din interiorul pieței unice europene de exporturile directe către state din afara Uniunii. Autoritatea afirma că asigurase acorduri bilaterale cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia și că, după implementarea vaccinării, exporturile de animale vii către aceste piețe se vor putea relua pe rute maritime și aeriene directe.

Tot atunci, ANSVSA preciza că planul nu afecta schimburile comerciale cu carne și carcase, lapte și produse lactate provenite din zone libere de boală.

Etichete
Semnalează o greșeală