România a cerut luni, 21 septembrie, acces la Banca de Vaccinuri a Uniunii Europene pentru un plan de 1,3 milioane de doze împotriva variolei ovine și caprine și a pestei micilor rumegătoare. Alexandru Bociu, președintele ANSVSA, a declarat pentru PressOne că vaccinarea ar urma să fie diferențiată în funcție de riscul epidemiologic.
Potrivit datelor ANSVSA, sunt 33 de focare de variolă în 12 județe, în timp ce focarele de pestă a micilor rumegătoare erau considerate stinse. Vaccinarea s-ar adăuga măsurilor de control și nu ar garanta evitarea sacrificării animalelor bolnave.
Plan diferit pentru Tulcea și Constanța
În zonele considerate cu risc maxim, respectiv județele Tulcea și Constanța, planul ar include vaccinuri pentru ambele boli. Pentru restul țării, ANSVSA a indicat doar vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine, astfel încât România să își păstreze statutul de țară liberă de pesta micilor rumegătoare.
Potrivit planului ANSVSA, animalele din Tulcea și Constanța ar putea fi exportate ulterior doar către țări din afara Uniunii Europene care acceptă importuri din state în care se practică vaccinarea. Livrarea dozelor și calendarul aplicării nu au fost precizate.
Vaccinarea se adaugă măsurilor de eradicare
Un oficial al Comisiei Europene a explicat pentru PressOne că vaccinarea trebuie folosită „pe lângă, nu în locul” eliminării animalelor și al celorlalte măsuri de control și restricție. Variola ovină și caprină și pesta micilor rumegătoare sunt boli virale de categoria A, foarte contagioase pentru oi și capre, dar netransmisibile la om. În Uniunea Europeană, detectarea lor impune măsuri rapide de eradicare și poate afecta circulația animalelor și a produselor.
Regulile europene privind mișcarea animalelor vaccinate nu stabilesc o interdicție identică pentru orice animal sau produs. În forma consolidată la 2 iunie 2026, Regulamentul delegat (UE) 2023/361 prevede, pentru anumite mișcări după vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare, condiții legate de 24 de luni de la ultima vaccinare și de șase luni de la sacrificarea sau uciderea tuturor animalelor vaccinate, împreună cu supraveghere clinică și de laborator. Pentru variola ovină și caprină, termenul indicat este de opt luni după ultima vaccinare sau după dezinfectarea ultimei exploatații afectate, oricare intervine mai târziu.
Fermierii cer garanții pentru exporturi
La protestul crescătorilor de ovine din București, din 15 septembrie, Iosif Gheorghe, fermier din Arad, a spus că nu se opune vaccinării, dar se teme că aceasta îi va bloca vânzările. El a descris seceta din vestul țării, costurile de hrană și exporturile deja suspendate.
„Să le trateze, nu să le omoare așa”, a spus Iosif Gheorghe.
Fermierul a cerut garanții că vaccinul nu va împiedica exportul animalelor sau al produselor obținute de la acestea. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a recunoscut că regulamentul actual poate aduce „foarte multe interdicții de export” în cazul vaccinării și a cerut analizarea flexibilității Comisiei Europene. Medicul veterinar și fermierul Claudiu Frânc a avertizat, la rândul său, că exportul produselor de la animale vaccinate poate presupune teste costisitoare pentru identificarea anticorpilor produși de vaccin.
ANSVSA a cerut accesul la banca de vaccinuri, dar nu a anunțat rezultatul cererii sau data livrării. Reluarea exporturilor va depinde de aplicarea măsurilor sanitare și de deciziile ulterioare privind circulația animalelor și a produselor.