Sari la conținut

Barbu propune încă șase luni de plafonare a adaosului la alimentele de bază

Florin Barbu vorbește la un pupitru al Clubului Fermierilor Români, cu numele său afișat pe ecranul din spate.
Florin Barbu
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține prelungirea cu încă șase luni a plafonării adaosului comercial pentru cele 17 poziții de alimente de bază acoperite de mecanismul actual. La Maratonul Agriculturii din 19 noiembrie 2026, el a spus că așteaptă o evaluare cerută instituțiilor competente și că nu dorește plafonarea generalizată a produselor agroalimentare.

Măsura introdusă în 2023 are termenul legal stabilit la 31 decembrie 2026 inclusiv, potrivit OUG nr. 22/2026, în forma modificată prin Legea nr. 105/2026. Barbu propune continuarea ei; prelungirea trebuie stabilită printr-un act normativ.

Ce evaluare a cerut ministrul

Barbu spune că a solicitat Consiliului Concurenței, Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și Institutului Național de Statistică o evaluare a mecanismului, care să fie prezentată Guvernului. La momentul declarației din 19 noiembrie, el încă aștepta raportul.

Ministrul a explicat că Ministerul Agriculturii nu poate verifica contabilitatea procesatorilor și a magazinelor, în timp ce Consiliul Concurenței și ANAF au atribuții de control asupra aplicării adaosurilor. El apreciază că plafonarea a funcționat și invocă inflația drept motiv pentru continuarea măsurii.

Poziția exprimată acum privește lista existentă. La 5 noiembrie, Barbu susținuse discutarea unei extinderi la toate alimentele din magazinele de retail. O zi mai târziu, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declara că nu primise propunerea privind plafonarea tuturor alimentelor și că inițiativele urmau să fie analizate în Guvern.

Comparația pastelor românești cu cele italienești

Separat de prelungirea mecanismului, Barbu le solicită comercianților adaosuri egale pentru produsele românești și cele importate din aceeași gamă. El și-a explicat poziția prin exemplul pastelor făinoase, care nu sunt incluse în lista celor 17 poziții plafonate.

În comparația prezentată de ministru, pastele românești au un adaos comercial de 85%, față de 18% pentru cele italienești, deși ajung la același preț la raft. Procentele sunt afirmațiile lui Barbu despre produsele comparate, fără un eșantion de magazine sau gramaje care să permită generalizarea lor la întreaga piață.

Barbu i-a întrebat pe interlocutori ce ar alege dacă ar găsi paste Barilla și Băneasa la același preț. A susținut apoi că, dacă adaosurile ar fi egale, pastele românești din exemplul său ar costa cu 2 lei mai puțin, iar cumpărătorii ar avea un motiv să le aleagă.

„Eu nu le cer magazinelor de retail să pună un adaus comercial fix. Le solicit ca pe aceeaşi gamă de produs, pe aceeaşi diviziune de produs, adaosul comercial să fie în mod egal”, a spus ministrul.

Cum se calculează plafonul și ce contează pentru prețul la raft

Pentru alimentele acoperite, OUG nr. 67/2023 stabilește bazele de calcul și lista produselor, utilizate împreună cu modificările ulterioare. La distribuție, adaosul este de maximum 5% cumulat pe întregul lanț, indiferent de numărul distribuitorilor, față de prețul de achiziție la care se adaugă cheltuielile operaționale.

La vânzarea cu amănuntul și în sistem cash and carry, plafonul este de 20% față de prețul de achiziție la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale comerciantului. În această cotă intră și reducerile comerciale prevăzute de lege. Adaosurile se aplică valorii fără taxa pe valoarea adăugată (TVA).

Pentru cumpărători, mecanismul limitează adaosul calculat pe această bază de cost, fără să fixeze un preț unic în lei la raft. Prețul de achiziție și cheltuielile comerciantului contează în continuare pentru suma finală. Vechiul plafon de 20% pentru procesatori a fost eliminat prin modificările aplicabile din 27 iunie 2026.

Ce produse sunt cuprinse în cele 17 poziții

Lista are delimitări de sortiment, gramaj și conținut de grăsime. Sunt incluse pâinea albă simplă de 300–500 de grame, fără specialități, laptele de vacă de consum la un litru cu 1,5% grăsime, cu excepția celui UHT, telemeaua de vacă vrac și iaurtul simplu din lapte de vacă, cu 3,5% grăsime, de maximum 200 de grame.

Mai intră făina albă de grâu „000” și mălaiul în ambalaje de până la un kilogram, ouăle de găină de calibrul M și uleiul de floarea-soarelui de până la doi litri. Pentru carnea proaspătă, lista acoperă anumite sortimente: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe întregi cu os și aripi, în varianta standard, respectiv carne de porc lucru, pulpă cu sau fără os și spată.

La legumele vrac sunt enumerate roșiile, ceapa, castraveții, fasolea uscată, morcovii, ardeiul gras Bianca, ardeiul capia și usturoiul. Fructele proaspete vrac acoperite sunt merele roșii și golden, prunele, perele și strugurii de masă. Cartofii albi proaspeți vrac formează o poziție separată.

Lista este completată de zahărul alb tos de până la un kilogram, smântâna cu 12% grăsime, untul de până la 250 de grame și magiunul de până la 350 de grame. Plafoanele se aplică produselor care respectă aceste condiții de sortiment și ambalare, inclusiv atunci când pe același raft există alte variante din aceeași categorie.

Etichete
Semnalează o greșeală