Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu propune recunoașterea raportului de muncă atunci când platforma digitală controlează și conduce activitatea persoanei, precum și posibilitatea de a contesta deciziile automatizate care îi afectează veniturile. Documentul, depus la Parlament pe 15 octombrie 2026, promite finalizarea proiectului de lege în 45 de zile de la învestire.
Angajamentul privește finalizarea proiectului; adoptarea și intrarea în vigoare a legii sunt etape ulterioare. La 17 octombrie, votul de învestire al cabinetului propus era programat pentru marți.
Când activitatea pe platformă poate fi recunoscută ca raport de muncă
Programul propune prezumția unui raport de muncă atunci când platforma „controlează și conduce activitatea”. Pentru persoana care lucrează astfel, miza este stabilirea statutului profesional după condițiile în care își desfășoară efectiv munca și recunoașterea drepturilor aferente.
Mecanismul este prevăzut de Directiva (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pe platforme. Textul european cere ca stabilirea raportului de muncă să se bazeze pe faptele privind desfășurarea activității, inclusiv folosirea sistemelor automatizate, indiferent de denumirea aleasă în contract.
Prezumția este un ajutor procedural pentru stabilirea statutului: când sunt constatate fapte care indică direcționarea și controlul activității, în condițiile normelor și practicilor naționale și ale jurisprudenței europene relevante, se prezumă existența raportului de muncă. Platforma care contestă această încadrare trebuie să dovedească absența lui. Recunoașterea statutului depinde, așadar, de condițiile concrete de lucru.
Directiva cere aplicarea prezumției în procedurile administrative sau judiciare relevante pentru stabilirea statutului profesional. Extinderea ei la procedurile fiscale, penale ori de securitate socială rămâne la alegerea statelor.
Cadrul european privește platformele care organizează, la cerere, muncă remunerată și folosesc sisteme automatizate de monitorizare sau de luare a deciziilor. Activitatea poate fi realizată online ori într-un loc fizic, iar regulile acoperă munca desfășurată în Uniunea Europeană, indiferent unde este stabilită platforma. Sunt excluse serviciile al căror scop principal este exploatarea sau partajarea bunurilor ori revânzarea bunurilor de către persoane care nu acționează în scop profesional.
Ce protecții sunt prevăzute pentru deciziile automatizate
Programul promite informarea lucrătorilor și posibilitatea de a contesta deciziile automatizate care le afectează veniturile. Directiva detaliază aceste protecții privind gestionarea activității prin algoritmi și le extinde și la persoanele care lucrează pe platforme fără să aibă un raport de muncă.
Platformele trebuie să ofere informații clare, în scris, despre sistemele folosite: categoriile de date prelucrate, deciziile luate sau sprijinite de aceste sisteme, principalii parametri și importanța lor relativă. Informarea trebuie să explice și influența comportamentului persoanei asupra deciziilor, precum și motivele pentru restrângerea ori închiderea contului sau pentru refuzul unei plăți.
Persoana trebuie să primească informațiile care o privesc într-o formă concisă, cel târziu în prima zi de lucru, înaintea modificărilor relevante și oricând la cerere. Tot la cerere, trebuie să poată obține informațiile complete.
Pentru restricționarea, suspendarea sau închiderea contului, încetarea relației contractuale și alte decizii echivalente prejudiciabile, textul european cere ca hotărârea să fie luată de o persoană fizică.
Directiva prevede accesul la o persoană de contact competentă, explicații și posibilitatea de a cere revizuirea deciziei. Răspunsul la cererea de revizuire trebuie să fie scris și motivat, fără întârzieri nejustificate și în cel mult două săptămâni de la cerere.
Dacă decizia încalcă drepturile persoanei, textul cere corectarea ei fără întârziere, cel târziu în două săptămâni de la adoptare. Când corectarea este imposibilă, sunt prevăzute o compensație adecvată și măsuri pentru evitarea repetării încălcării. Regulile articolului 11 privind explicațiile, revizuirea și remedierea au o excepție pentru persoanele care sunt și întreprinderi utilizatoare de servicii de intermediere online, în sensul Regulamentului (UE) 2019/1150.
Termenul european cere măsuri în vigoare până la 2 decembrie
Programul leagă proiectul de lege de termenul de transpunere a directivei: 2 decembrie 2026. Până atunci, statele membre trebuie să asigure intrarea în vigoare a actelor naționale necesare. Obligația europeană merge astfel dincolo de finalizarea unui proiect, care este etapa promisă în cele 45 de zile de la învestire.
Programul include consultarea partenerilor sociali și stabilirea competențelor de control. Într-o măsură separată, propune reformarea Inspecției Muncii în 12 luni, integrarea sistemelor digitale și controale bazate pe risc, coordonate cu Agenția Națională de Administrare Fiscală. Pentru încălcări grave sau repetate, documentul prevede întărirea atribuțiilor de intervenție, inclusiv suspendarea activităților până la remediere, în condiții legale clare și proporționale.
170 de milioane de euro pentru „Primul loc de muncă”
Separat de reglementarea platformelor, programul promite urgentarea „Primului loc de muncă” pentru aproximativ 21.000 de tineri care nu lucrează și nu urmează studii sau formare profesională, categorie desemnată prin abrevierea NEET. Documentul prevede eliminarea blocajelor administrative și o finanțare de 170 de milioane de euro din fonduri europene pentru program.
Tot pentru ocupare, documentul propune extinderea uceniciei și a internshipului pentru un grup de 5.000 de persoane în perioada 2027–2028. Participanții ar urma să aibă contract, mentor și evaluare finală, fără înlocuirea salariaților. Este promisă și simplificarea accesului angajatorilor la subvenție.
Pentru ucenici, obiectivele asumate sunt ca 80% să finalizeze pregătirea, iar 60% să fie angajați la șase luni.