Partidul Social Democrat (PSD) susține, într-un comunicat publicat vineri, 16 octombrie 2026, că listările minoritare prevăzute în programul premierului desemnat Luca Niculescu nu contrazic opoziția sa față de planurile Guvernului Bolojan. Partidul își justifică poziția prin evaluarea participațiilor și prin distincția dintre protejarea companiilor profitabile sau strategice și atragerea investitorilor la firmele în dificultate.
Programul depus la Parlament joi, 15 octombrie, păstrează posibilitatea listării unor pachete minoritare și menționează menținerea controlului strategic al statului. Documentul cuprinde angajamentele cabinetului propus, pentru care audierile miniștrilor sunt programate la începutul săptămânii următoare, iar votul de învestire marți după-amiază.
Miza discuției este ce acțiuni pot ajunge la investitori, în ce condiții și cine primește banii. Vânzarea unei participații existente a statului și atragerea de capital nou în companie sunt operațiuni diferite, chiar dacă ambele pot aduce acționari privați.
Ce diferență invocă PSD față de propunerile Bolojan
PSD afirmă că se opune vânzării companiilor profitabile sau din domenii strategice, precum energia, apărarea și sectorul bancar, dar acceptă atragerea investitorilor la companiile cu probleme. Partidul invocă formularea din program privind evaluarea activelor. Pasajul complet păstrează însă și posibilitatea listărilor: „Nu vindem active strategice profitabile sub presiune bugetară și fără o evaluare corectă, dar păstrăm posibilitatea listării unor pachete minoritare, pe modelul societăților din energie deja listate”.
Pentru a explica opoziția din aprilie 2026 față de planurile Guvernului condus de Ilie Bolojan și ale vicepremierului de atunci Oana Gheorghiu, PSD numește Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. Partidul afirmă că a cerut retragerea planurilor de vânzare a unor pachete de acțiuni deoarece participațiile ar fi fost evaluate sub potențialul lor real.
Și propunerile discutate în perioada Guvernului Bolojan vizau pachete minoritare, cu păstrarea controlului statului. Dimensiunea pachetului nu explică, așadar, singură diferența de poziție. Justificarea prezentată acum de PSD se întemeiază și pe situația companiilor, valoarea atribuită participațiilor și condițiile vânzării.
Cine primește banii: statul sau compania
O listare aduce acțiunile unei companii la tranzacționare pe bursă. Ea poate fi însoțită de vânzarea unor acțiuni existente sau de emiterea unor acțiuni noi. Distincția contează atât pentru destinația banilor, cât și pentru participația statului.
Dacă statul vinde o parte din acțiunile pe care le deține, încasează prețul acestora și își reduce participația. Dacă societatea emite acțiuni noi, banii subscriși de investitori intră în companie. În al doilea caz, ponderea statului poate scădea dacă acesta nu participă proporțional la majorarea capitalului, chiar fără să vândă din acțiunile existente.
Nici vânzarea unui pachet minoritar nu stabilește singură cine păstrează controlul după operațiune. Contează participația de la care pornește statul și structura tranzacției. Păstrarea controlului și felul în care intră investitorii sunt, de aceea, condiții distincte în textele invocate în această dezbatere.
Ce prevede textul parlamentar invocat de partid
PSD își susține explicația și prin inițiativa PL-x 376/2026, adoptată de Camera Deputaților pe 27 mai și trimisă la promulgare pe 8 iunie. Președintele Nicușor Dan a contestat textul la Curtea Constituțională a României (CCR). Fișa legislativă a Camerei Deputaților îl indică la stadiul „Sesizare de neconstituționalitate”, anterior promulgării și intrării în vigoare.
Forma trimisă la promulgare prevede interzicerea, până la 31 decembrie 2027, a înstrăinării acțiunilor statului la companii, instituții de credit și alte societăți în care acesta este acționar, indiferent de mărimea participației.
Textul cuprinde trei excepții: companiile cu pierderi timp de cinci ani consecutivi, cele pentru care insolvența a fost deschisă prin hotărâre judecătorească definitivă și acțiunile statului a căror valoare totală nu depășește cinci milioane de lei pentru fiecare societate, la 31 decembrie din anul fiscal precedent. Pragul privește valoarea participației statului în fiecare companie, nu valoarea întregii firme.
Comunicatul PSD amintește primele două excepții și susține că firmele pentru care programul prevede atragerea investitorilor se încadrează în această logică. Separat, textul parlamentar prevede suspendarea operațiunilor de înstrăinare aflate în curs până la aceeași dată. Sunt exceptate operațiunile de privatizare și postprivatizare în care transferul proprietății asupra participațiilor statului s-a realizat deja.
Textul permite și majorări de capital prin acțiuni noi, precum și emiterea de obligațiuni convertibile — titluri de împrumut care pot fi transformate în acțiuni — fără vânzarea acțiunilor existente ale statului. Operațiunile trebuie să respecte legislația societară și a pieței de capital, drepturile de preferință ale acționarilor existenți și, unde este cazul, regulile privind ajutorul de stat.
Prin dreptul de preferință, acționarii existenți au prioritate la subscriere, în condițiile legii. Articolul 4, care introduce mecanismul atragerii de capital în cadrul guvernanței întreprinderilor publice, cere expres atât păstrarea participațiilor existente ale statului, cât și evitarea pierderii controlului acestuia.