La aproximativ 15 kilometri de Reghin, un urs a săpat pe sub gardul electric al unei ferme și a omorât o vacă. Reprezentantul APM Mureș a fotografiat animalul, a consemnat paguba și a strâns datele pentru dosarul de despăgubire. Despăgubirea medie ajunge la aproximativ 3.000 de lei pentru o vacă și 800 de lei pentru o oaie, iar în ultimii cinci ani statul a plătit peste 55 de milioane de lei pentru pagube provocate de urși.
Urșii ajung însă tot mai des dincolo de marginea pădurii. În județe precum Mureș, Harghita, Sibiu, Vrancea, Maramureș și Hunedoara, porumbul cultivat pe suprafețe mari se află uneori la câteva sute de metri de habitatul lor.
Robert Szep, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane, explică atracția acestor culturi: „Aceste culturi, porumbul la boabă, nu se cultivau în depresiunea Ciucului, e mană cerească pentru urs, mănâncă mult zahăr”. Cercetătoarea Agnes Keresztesi rezumă rolul oamenilor în apropierea animalelor de localități: „Practic, noi l-am atras”.
De ce intră urșii în gospodării
Porumbul nu este singura sursă de hrană. Deșeurile din turismul rural, punctele gastronomice, gospodăriile și hrănirea urșilor la observatoare îi pot obișnui cu prezența oamenilor. După ce găsesc hrană ușor accesibilă, unele animale rup garduri, sparg ferestre, forțează uși și intră în spații unde simt miros de mâncare.
În Bisoca, un urs de aproape trei ani a ajuns noaptea într-un cireș, după ce se apropiase de case și încercase uși și ferestre. Medicul veterinar Mircea Colniceanu a descris animalul ca fiind „crescut pe lângă case, nu se mai teme de oameni, are un comportament schimbat”. Într-o locuință se aflau o femeie în vârstă și nepotul ei minor.
„Ei nu stau doar acolo sus în pădure, nu le putem spune să stea acolo”, spune primarul din Siriu, localitate în care autoritățile ajung să gestioneze o problemă care depășește resursele unei singure comunități.
Cotele și limita de 24 de ore pentru intervenții
Pentru intervențiile din toamna lui 2026, reportajul care a documentat cazul menționează două cote: 859 de exemplare pentru prevenție și 110 pentru intervenție, adică 969 în total. Orieta Hulea, director executiv al WWF România, a criticat în interviul acordat PressOne cota de prevenție și a avertizat că aceasta poate ajunge să însemne vânătoare pentru trofee, în locul eliminării exemplarelor care provoacă repetat probleme.
Intervenția locală are o procedură distinctă. După apelul la 112, o comisie poate decide alungarea, relocarea sau împușcarea ursului, în funcție de comportamentul animalului și de riscul pentru oameni. Ursul habituat este definit ca animalul care a avut contact repetat și necontrolat cu oamenii, a ajuns frecvent la surse antropice de hrană și și-a pierdut reacția naturală de evitare.
Forma consolidată a OUG nr. 81/2021 menține durata maximă a intervenției la 24 de ore. Dacă obiectivele nu sunt îndeplinite în acest interval, activitatea se închide.
Fostul ministru Tánczos Barna a criticat transformarea intervențiilor într-o urmărire de tip vânătoare. Silviu Chiriac, cercetător în biodiversitate la APM Vrancea, susține că, atunci când riscul permite, ursul poate fi îndepărtat prin condiționare adversivă: „Să îl împuști cu bile de cauciuc să îl doară, îi dai cu spray în nas, condiționare adversivă”.
Modelul din Băile Tușnad
Băile Tușnad arată cum poate funcționa prevenția atunci când este organizată la nivelul întregii comunități. Localitatea se află pe un culoar de trecere al urșilor, iar autoritățile au instalat garduri și senzori în jurul zonei locuite. Urșii dotați cu colare transmit alerte când se apropie de perimetru.
Potrivit Orietăi Hulea, proiectul a combinat camere cu senzori, radare, alerte prin SMS și instruirea periodică a echipei locale. Au fost incluse gestionarea deșeurilor și înlocuirea pomilor fructiferi din zonele cu risc. Numărul apelurilor la 112 a scăzut de la 230 în 2021 la 14 în 2025, iar în anii proiectului pagubele au ajuns la zero.
Hulea susține că intervenția letală ar trebui rezervată cazurilor cu risc major, după evaluarea comportamentului și a revenirilor ursului. Gardurile electrice nu sunt însă o soluție instalată o singură dată: firele trebuie înlocuite când se rup, bateriile reîncărcate, iar vegetația de sub gard tăiată.