Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că, în cazul urșilor considerați periculoși care ajung în intravilan, soluția este intervenția directă, „adică să fie împușcați”.
Buzoianu a vorbit despre schimbările legislative care le permit primarilor să intervină atunci când un urs intră în intravilan și reprezintă un pericol pentru comunitate.
În același timp, ea a legat situația din teren de estimarea privind numărul de urși din România și de discuția despre cote de intervenție și cote de prevenție, aplicate pe criterii științifice.
Intervenția în intravilan și ce spune ministrul că s-a schimbat în lege
Diana Buzoianu a spus că „legea s-a modificat” astfel încât primarii „pot interveni pentru absolut orice urs care intră în intravilan”, fără să mai fie necesară „toată acea intervenţie graduală” din legislaţia anterioară.
Ministrul a descris urșii care ajung în localități ca fiind, „în general, habituați”, adică animale care „nu mai au frică naturală de om” și care devin periculoase pentru comunități.
Ea a invocat exemple: „filmări cu urși care încearcă să deschidă ușile pe la hoteluri” și cazuri în care oamenii „se trezesc cu urșii direct în gospodăriile lor”.
În acest context, Buzoianu a formulat concluzia ei pentru astfel de cazuri: „nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenție directă. Adică să fie împușcați”.
Câți urși sunt în România
Ministrul a precizat că în România ar fi „între 10.000 și 12.000 de urși”. Ea a folosit și o comparație pentru a ilustra dimensiunea cifrei: „adunăm toți urșii din toată Europa, îi mai înmulțim cu câteva cifre și tot nu dă cât avem noi”.
O declarație mai veche, atribuită aceleiași persoane, leagă intervalul 10.000–12.000 de „analize preliminare” ale unui studiu bazat pe probe ADN și menționează că ar urma să existe o „cifră finală” după finalizarea proiectului.
În acel context, Buzoianu a vorbit despre un plan de management al carnivorelor mari care ar trebui să includă răspunsuri concrete pentru gestionarea unui număr de urși descris ca depășind capacitatea statului.
Cote de intervenție, vânătoare și criterii științifice
Pe tema soluțiilor, Diana Buzoianu a spus că problema ar trebui „rezolvată inclusiv cu cote de intervenție”, pe care le-a asociat cu „vânătoarea care trebuie să fie făcută”.
În aceeași declarație, a insistat că o astfel de vânătoare trebuie făcută „pe niște criterii științifice, de zonare” și a avertizat că, dacă măsurile sunt aplicate „fără cap”, „nu vor face decât să crească problema”.
Ministrul a mai afirmat că este de acord și cu existența unor „cote de prevenție” și a adăugat că speră ca modul de aplicare să nu ducă „într-un an sau doi ani” la „o situație mai rea”.
Într-o declarație anterioară, ea a mai spus că își dorește să fie protejate atât biodiversitatea, cât și viețile oamenilor și a pledat pentru măsuri „echilibrate”, care să țină cont de datele existente.
Ea a precizat că analiza preliminară pe probe ADN a indicat intervalul menționat și că proiectul urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului, când va fi comunicată o cifră finală; pe baza acesteia va fi pus în aplicare planul de management al carnivorelor mari.