Aproape o treime dintre copiii din România, 32,4%, se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025, potrivit analizei anunțate de Salvați Copiii pe 14 octombrie 2026. Organizația descrie această pondere drept cea mai redusă din ultimul deceniu, dar avertizează că România rămâne printre statele Uniunii Europene cu cele mai ridicate niveluri ale indicatorului.
Odată cu aceste date, organizația cere protejarea finanțării europene dedicate combaterii sărăciei infantile. Avertismentul privește bugetul pentru 2028–2034 și obligația anumitor state de a rezerva minimum 5% dintr-o componentă a Fondului Social European Plus (FSE+) pentru acest obiectiv. Pentru familiile vulnerabile, miza o reprezintă servicii precum centrele de zi, sprijinul școlar, consilierea și mesele calde, explică Salvați Copiii în comunicatul care prezintă analiza.
„Sărăcia pentru mine sunt momentele în care prietenii tăi își fac amintiri, iar tu nu. Atunci când de abia aștepți să ajungi acasă de foame, că nu ai ce să-ți cumperi de pachet”, a spus un copil participant la consultările organizate de Salvați Copiii România.
Riscul a scăzut în România, în timp ce numărul copiilor vulnerabili din UE a stagnat
Seria prezentată de organizație arată o creștere a indicatorului în primii ani ai pandemiei: de la 39,1% în 2019 la 40,7% în 2020 și 41,5% în 2021 și 2022. Ulterior, ponderea a coborât la 39% în 2023, la 33,8% în 2024 și la 32,4% în 2025. Diferența dintre ultimele două valori este de 1,4 puncte procentuale.
La nivelul Uniunii Europene, analiza indică 19,2 milioane de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025, față de 19,1 milioane în 2019. Obiectivul european este reducerea acestui număr cu cel puțin cinci milioane până în 2030.
Pentru comparație, organizația indică Spania drept țara cu cea mai ridicată pondere în 2025, de 33,8%.
Ce măsoară riscul de sărăcie sau excluziune socială
Indicatorul pentru copii se referă la cei sub 18 ani și reunește trei situații: venituri sub pragul de sărăcie, lipsuri materiale și sociale severe sau traiul într-o gospodărie în care adulții eligibili au lucrat foarte puțin în raport cu timpul în care ar fi putut lucra. Conform definiției Eurostat, fiecare persoană este numărată o singură dată, chiar dacă se află în mai multe dintre aceste situații.
Pentru componenta de venit, pragul este stabilit la 60% din mediana națională a venitului disponibil după transferurile sociale, ajustat în funcție de mărimea și componența gospodăriei. Mediana este nivelul care împarte populația în două jumătăți: una cu venituri mai mici, cealaltă cu venituri mai mari. Pragul depinde astfel de veniturile din fiecare țară.
Lipsurile materiale și sociale sunt considerate severe atunci când o persoană nu își permite, din motive financiare, cel puțin șapte dintre 13 elemente urmărite. Printre acestea se numără acoperirea cheltuielilor neprevăzute, înlocuirea hainelor uzate și accesul la internet. Indicatorul surprinde atât veniturile mici, cât și dificultățile de a acoperi nevoi și de a participa la viața socială.
Ce protejează pragul de 5%
Regulamentul european privind FSE+, adoptat în 2021, a stabilit obligația tuturor statelor de a aloca o sumă adecvată pentru punerea în aplicare a Garanției europene pentru copii. Pragul obligatoriu de minimum 5% pentru combaterea sărăciei infantile se aplică statelor în care rata medie a riscului de sărăcie sau excluziune socială pentru copiii sub 18 ani depășea media UE în perioada 2017–2019. Salvați Copiii identifică 11 state supuse acestei obligații, între care România.
Procentul se calculează din resursele componentei FSE+ în gestiune partajată, prin care statele gestionează programele împreună cu Comisia Europeană. Baza de calcul exclude asistența tehnică și anumite alocări regionale speciale prevăzute de regulament. Cota rezervă bani pentru programe de combatere a sărăciei infantile.
Salvați Copiii avertizează că propunerile Comisiei Europene pentru viitorul buget ar elimina această obligație. Propunerea pentru Fondul Social European din perioada 2028–2034 a fost prezentată la 16 iulie 2025. La 14 octombrie 2026, proiectul se afla încă în procedura legislativă și aștepta o decizie a comisiei parlamentare, potrivit fișei oficiale a Parlamentului European.
Potrivit Salvați Copiii, aproximativ 9,6 miliarde de euro au fost alocate la nivelul UE măsurilor de combatere a sărăciei infantile, sumă care include și cofinanțarea națională. Dintre cele 24 de state care au raportat asemenea alocări, 19 au rezervat cel puțin 5% din resursele FSE+ primite. Opt dintre acestea au făcut-o fără să aibă obligația legală de a respecta pragul.
Pentru următorul buget, organizația cere extinderea cotei obligatorii de minimum 5% la toate statele membre și un minimum de 10% pentru țările unde riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor depășește media UE. Solicită, de asemenea, bugete clare, responsabilități și ținte măsurabile pentru planurile naționale ale Garanției pentru copii, finanțare națională suplimentară și urmărirea cheltuielilor și a rezultatelor.
Serviciile de prevenție aflate în centrul avertismentului
În România, Salvați Copiii spune că implementează cinci proiecte locale finanțate prin FSE+, în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială. Scopul lor este prevenirea separării copiilor de familie și sprijinirea reintegrării în familie. Centrele de zi funcționează în parteneriat cu autoritățile locale responsabile de protecția copilului.
Copiii primesc ajutor la teme, consiliere, sprijin emoțional și ocazii de socializare, participă la activități creative și culturale și beneficiază de rechizite, produse de igienă și o masă caldă. Părinții primesc consiliere pentru probleme familiale și profesionale, sprijin emoțional și asistență financiară. Serviciile sunt adaptate nevoilor fiecărui copil și ale familiei sale.
„Scenariul unei eliminări, în viitorul cadru financiar european, a condițiilor și instrumentelor dedicate luptei împotriva sărăciei în rândul copiilor, ar putea însemna, pentru România, periclitarea serviciilor axate pe prevenție”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România. În evaluarea sa, autoritățile tind să prioritizeze intervențiile după apariția problemelor, precum sprijinul pentru copiii din sistemul de protecție sau pentru cei care au abandonat școala, în timp ce prevenția primește mai puțină atenție.
Organizația semnalează și creșterea accesului la educația și îngrijirea timpurie: numărul copiilor înscriși în creșe a urcat de la 17.400 în 2020 la 35.318 în 2024. Participarea copiilor sub trei ani la servicii formale de educație și îngrijire a crescut de la 6,8% în 2020 la 11,1% în 2025.
Salvați Copiii leagă extinderea acestor servicii de investițiile europene: Planul Național de Redresare și Reziliență pentru infrastructură și FSE+ pentru pregătirea personalului didactic. Organizația subliniază însă că beneficiile nu s-au distribuit egal între mediul rural și cel urban, iar efectul asupra copiilor din grupurile vulnerabile rămâne greu de estimat.