Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a avertizat că dezinformările de pe rețelele sociale pot avea consecințe grave, după incidentul din județul Cluj în care o ambulanță aflată în misiune a fost blocată și atacată, pe fondul unui zvon despre așa‑zisa „ambulanță neagră care fură copii”.
În relatarea despre caz, echipajul chemat la un pacient în comuna Recea‑Cristur a fost atacat cu bâte, topoare și pietre, iar șoferul a fost rănit la ochi și operat.
Arafat a spus că astfel de episoade arată „vulnerabilitatea noastră” la „minciuni” și „informații neverificate” și a cerut intervenții mai rapide din partea platformelor pentru oprirea conținutului fals.
Ce a spus Raed Arafat despre zvonuri și rolul platformelor
Raed Arafat a declarat că DSU a subliniat de mai multe ori riscul dezinformărilor, iar cazul din Cluj este un exemplu despre cum reacțiile pot fi declanșate de conținut neverificat. El a descris situația ca o problemă de responsabilitate comună, inclusiv pentru companiile care administrează platformele de socializare.
În declarațiile sale, Arafat a cerut ca platformele să fie printre primele care „filtrează” și opresc dezinformările atunci când apar, argumentând că aceasta ar fi cea mai eficientă intervenție înainte ca zvonurile să producă efecte în lumea reală.
Șeful DSU a îndemnat publicul să verifice informațiile înainte de redistribuire și să urmărească sursele oficiale. El a spus că, în cazul unei situații reale, informațiile ar trebui să fie comunicate de autorități și să fie vizibile în canale instituționale, nu doar în postări virale.
Avertismentul legat de imagini și materiale create cu inteligență artificială
În aceeași intervenție, Raed Arafat a atras atenția că se poate folosi inteligența artificială (AI) pentru a crea imagini și materiale video care par reale. În opinia sa, astfel de conținut poate păcăli ușor oamenii neatenți și poate alimenta campanii de dezinformare.
Arafat a numit povestea „o minciună de pe social media” și a avertizat: „Se folosește AI, se creează imagini… se creează filme” foarte apropiate de realitate, ceea ce poate amplifica rapid un zvon. În același context, el a spus că dezinformatorii pot urmări destabilizarea și pot împinge comunitățile spre reacții periculoase.
Reacția publică a șefului DSU după incidentul din Cluj
Raed Arafat a reacționat și într-o postare pe Facebook, unde a afirmat că o „minciună” distribuită pe rețelele sociale a ajuns să însemne „un salvator în sala de operație”, „un pacient pus în pericol” și „o ambulanță nouă scoasă temporar din serviciu”.
În mesajul său, Arafat a subliniat că ambulanțele SAJ și SMURD au o singură misiune: să ajungă rapid la cei care au nevoie de ajutor și să salveze vieți. El a descris atacul asupra ambulanței din Cluj ca fiind produs „pe fondul informațiilor false” despre „așa‑zisa ambulanță neagră care fură copii”.
Șeful DSU a calificat violența împotriva salvatorilor drept „inacceptabilă” și a cerut ca dezinformarea care poate duce la astfel de acte să fie tratată „cu maximă seriozitate” de autorități, platforme și public.
Monitorizarea dezinformării și discuția despre reacții instituționale
Întrebat dacă DSU monitorizează postările cu dezinformări, Raed Arafat a spus că instituția ia poziții și publică comunicate, inclusiv pe platforma DSU, dar că nu are un serviciu de monitorizare al rețelelor sociale.
Arafat a precizat că DSU a încercat în trecut să colaboreze cu ONG‑uri care monitorizează știri false, dar că au existat critici publice potrivit cărora instituțiile ar încerca să devină un „minister al adevărului”. El a susținut că soluția este monitorizarea și semnalarea rapidă a știrilor false, pentru a putea explica populației „care este adevărul”.
Totodată, Arafat a afirmat că cei care răspândesc știri false ar trebui, la un moment dat, să răspundă pentru consecințe, subliniind că efectele puteau fi „mult mai grave” și calificând situația drept „extrem de serioasă”.
De ce discuția despre dezinformare nu se reduce la tehnologie
Un ghid de politici publice descrie contracararea dezinformării ca un domeniu fără „soluție unică” și recomandă o abordare de tip „portofoliu”, cu măsuri diferite care pot fi ajustate în timp. Documentul notează că etichetarea și verificarea faptelor pot funcționa în anumite condiții, dar efectele depind de context și de modul în care intervențiile sunt implementate.
Documentul discută și despre efectele inteligenței artificiale generative: aceasta poate reduce costurile și timpul pentru producerea de conținut fals realist, însă impactul social total rămâne dificil de estimat, iar credulitatea publicului nu este determinată exclusiv de realismul materialelor.
Comisia Europeană prezintă Codul consolidat de bune practici privind dezinformarea (2022) ca un set de angajamente voluntare pentru industrie, cu măsuri precum demonetizarea dezinformării, transparență în publicitatea politică, cooperare cu verificatori și facilitarea accesului cercetătorilor la date. Comisia menționează integrarea codului ca „cod de conduită” în cadrul Digital Services Act (DSA), formalizată printr‑o validare din 13 februarie 2025.
Un tipar cunoscut în zvonurile despre răpiri și violența de mulțime
Un material de arhivă descrie o serie de cazuri în India în care zvonuri virale despre „răpitori de copii” au dus la violențe de mulțime și la uciderea a 27 de persoane în 15 cazuri, într‑un an, pe fondul unor mesaje distribuite pe rețele sociale și prin aplicații de mesagerie.
Articolul notează ideea că „zvonul și mulțimea se mișcă mai repede decât poliția” și prezintă exemple în care mesajele false au circulat rapid, iar reacția forțelor de ordine nu a reușit să oprească violența în timp util. În contextul incidentului din Cluj, această paralelă subliniază cât de repede poate escalada un zvon când este preluat și amplificat online.