Elena Udrea a criticat schimbarea la ora de vară, scriind pe Facebook că le „complică inutil” viața românilor și că efectul real de economisire a energiei este, în prezent, aproape inexistent.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, fostul ministru a descris schimbarea orei ca pe „un obicei vechi de peste 100 de ani”, introdus inițial pentru economisirea energiei într-o epocă în care iluminatul era un consum major.
Udrea a cerut ca România, prin reprezentanții săi din Parlamentul European, să susțină „ferm eliminarea schimbării orei”, invocând impactul direct asupra vieții de zi cu zi.
În același mesaj, ea i-a întrebat pe urmăritori: „Voi cum ați simțit schimbarea asta?”
De ce spune Elena Udrea că e o problemă de viață de zi cu zi
În exemplul dat de ea, trecerea la ora de vară s-a simțit imediat în rutina de dimineață: „A trebuit să o trezesc pe Eva pe întuneric, ca să o duc la școală… exact când începuse, în sfârșit, să se lumineze mai devreme”.
Udrea a descris efectul ca o dereglare a somnului și a ritmului biologic, susținând că schimbarea orei a rămas „absurdă” în condițiile de azi.
Tot ea a punctat ideea că motivația inițială - economisirea energiei - nu mai ar avea greutatea de altădată, pentru că „nu mai economisim aproape nimic”.
Mesajul ei a legat explicit tema de decizie politică, dar cu accent pe efectele concrete: „unele decizii nu sunt doar despre politică, sunt despre viața de zi cu zi a oamenilor”.
Când s-a schimbat ora și ce înseamnă, concret, trecerea la ora de vară
În 2026, trecerea la ora de vară a avut loc în noaptea de 28 spre 29 martie, când ora 03:00 a devenit ora 04:00.
Schimbarea a făcut ca ziua de duminică, 29 martie 2026, să aibă 23 de ore, prin „pierderea” unei ore de somn la momentul ajustării.
În România, cadrul care stabilește ora oficială de vară este prevăzut de Ordonanța nr. 20/1997, care fixează intervalul de aplicare de la ultima duminică din martie (ora 03:00 devine 04:00) până la ultima duminică din octombrie (ora 04:00 devine 03:00).
Același act prevede că, în funcție de modificările ulterioare intervenite în orarul de vară practicat în țările Uniunii Europene, regulile se pot modifica în mod corespunzător prin hotărâre a Guvernului.
Argumentul medical și discuția despre siguranță, invocate de experți
Medici au avertizat asupra riscurilor pe care această tranziție le poate genera pentru sănătate, iar unele studii arată o legătură între schimbarea orei și un risc crescut de accidente rutiere.
Schimbarea orei este explicată prin perturbarea ritmului circadian, adică a mecanismului intern care reglează ciclul somn-veghe; specialiștii pun accent pe rolul luminii naturale ca „sincronizator” pentru organism.
Un raport din 2014 al Colegiului American de Cardiologie a semnalat o creștere a numărului de infarcturi miocardice înregistrate în spitale după schimbarea orei, iar în noiembrie 2022 Asociația Medicală Americană a cerut renunțarea definitivă la ora de vară.
Pe zona de siguranță rutieră, un studiu din 2018 realizat de organizația britanică RAC, pe baza datelor Departamentului pentru Transporturi, a analizat coliziunile rutiere în proximitatea schimbării orei și a indicat variații procentuale diferite pentru trecerea la ora de vară versus revenirea la ora standard.
Ce spune Elena Udrea despre decizia la nivel european
În mesajul ei, Elena Udrea a amintit că, în 2019, Uniunea Europeană a decis că statele membre ar trebui să renunțe la schimbarea orei, dar că România nu a implementat acea măsură.
Dincolo de poziționarea ei, mesajul a mers pe o cerere directă: „Cred că România, prin reprezentanții în PE, ar trebui să susțină ferm eliminarea schimbării orei, împreună cu celelalte state europene”.
Reacția ei a rămas ancorată în partea practică a subiectului - program, somn, rutina copiilor - și a folosit exemplul dimineților „pe întuneric” ca argument central.
Udrea a reluat întrebarea despre utilitatea măsurii: „Ce obținem din asta? Care este scopul?”
