Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură interimatul la Ministerul Muncii, a avertizat că România are o rată de ocupare pe care a numit-o „o catastrofă”. El a spus că presiunea pe piața muncii se va accentua în anii 2032–2034, când generația „decrețeilor” va ieși masiv la pensie. Declarațiile au fost făcute la o conferință de la București dedicată deficitului și excedentului de forță de muncă din Europa.
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în 2025, rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20–64 de ani a fost de 69%, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de 2024. În acest context, Pîslaru a pus accent pe un bazin mare de persoane care rămân în afara pieței muncii și pe efectul migrației asupra disponibilității forței de muncă.
Mesajul său vine într-un moment în care discuția despre reforme și investiții, inclusiv cele finanțate prin PNRR, rămâne în prim-plan, iar Guvernul urmărește jaloane de implementare și coordonare între ministere, a subliniat ministrul în declarațiile sale din această primăvară.
Ce a spus Pîslaru despre ocupare și presiunea care urmează
Dragoș Pîslaru a afirmat că „rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă” și a indicat pentru grupa 20–64 de ani o rată de ocupare de 69%. El a spus că România speră să ajungă la 74,7% în 2030, într-un context în care ținta la nivelul Uniunii Europene este de 78%.
În intervenția sa, ministrul a legat direct presiunea de pe piața muncii de pensionarea unei generații numeroase: „Acest lucru se va întâmpla în 2032 și 2034. Și atunci presiunea va fi cu adevărat uriașă, deoarece vor exista mulți oameni care se vor îndrepta spre pensionare, iar piața muncii se va contracta și mai mult”, a spus el.
Pîslaru a mai indicat diferențe de ocupare pe gen: 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce, în formularea sa, înseamnă un decalaj de 18,7 puncte procentuale. Tot el a susținut că, atunci când intră în ecuație migrația, „se creează tensiunea pe care o avem acum”.
Datele INS și fotografia pieței muncii în 2025
Potrivit datelor INS publicate la 22 aprilie 2026, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15–64 ani) a fost de 63% în 2025. Pentru grupa 20–64 de ani, rata de ocupare a fost de 69%.
În cifre absolute, populația activă a României era de aproximativ 8.194.000 de persoane, dintre care 7.694.000 erau ocupate, iar 500.300 erau șomeri. Rata șomajului a fost de 6,1%.
INS a raportat și diferențe consistente între categorii: ocuparea a fost mai mare la bărbați (71,4%) decât la femei (54,4%), mai mare în urban (69,7%) decât în rural (56%). La tineri (15–24 ani), rata de ocupare a fost de 17,6%, iar rata șomajului a ajuns la 26,1%.
Reacții și interpretări din zona de expertiză
Specialistul în resurse umane Sorin Faur, într-o analiză bazată pe date INS, a explicat că o rată de ocupare mai slabă înseamnă „o bază mai mică de contribuabili, presiune mai mare pe sistemele publice și o capacitate redusă de creștere economică pe termen lung”.
Faur a vorbit despre diferențe urban–rural și despre vulnerabilitatea tinerilor, subliniind că ocuparea redusă în rândul celor tineri și șomajul ridicat în această categorie amplifică fragilitățile structurale: ocupare insuficientă, polarizare și integrare dificilă a tinerilor pe piața muncii.
Investiții, reforme și miza capitalului uman
În declarațiile sale de la conferință, Pîslaru a insistat că România nu poate evolua fără „a investi în capitalul uman” și că „costul inacțiunii este de fapt uriaș”, în special când se adaugă presiunea pensionării „decrețeilor”. El a legat creșterea economică de productivitate, investiții în competențe și inovație și a avertizat asupra riscului unei „capcane a veniturilor medii”.
Separat de tema ocupării, ministrul a vorbit despre coordonarea reformelor din PNRR, arătând necesitatea unui cadru legislativ sau operațional care să permită intrarea în vigoare a reformelor și propunând o monitorizare bilunară. Într-o conferință de presă din 3 iunie, el a spus că obiectivul este „să maximizăm fondurile disponibile” și a făcut referire la redirecționarea finanțărilor către proiecte mature.
