În România au fost înregistrate 117 cazuri de infecție cu virusul West Nile și șapte decese între 3 iunie și 30 septembrie 2026, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Toate persoanele decedate erau vârstnice și aveau comorbidități, adică și alte boli.
Bilanțul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, din cadrul INSP, cuprinde 105 cazuri confirmate și 12 probabile. Cele mai multe cazuri au fost raportate la persoane de 60–69 de ani, iar Bucureștiul ocupă primul loc în distribuția teritorială.
București, Ilfov și Giurgiu însumează 65 de cazuri
Distribuția după teritoriul de expunere indică 42 de cazuri în București, 12 în Ilfov și 11 în Giurgiu. Împreună, cele trei însumează 65 dintre cele 117 cazuri din bilanț. Călărași și Ialomița au câte șapte cazuri, Brăila are cinci, iar Teleorman, patru.
Raportarea include și un caz atribuit județului Harghita pentru care expunerea a avut loc în altă țară. Acesta a fost repartizat după județul de rezidență, spre deosebire de celelalte cazuri, grupate după teritoriul de expunere.
Din total, 73 de cazuri au fost înregistrate la persoane din mediul urban. Aceste numere arată unde se distribuie cazurile raportate; compararea frecvenței infecției între teritorii presupune și raportarea la populația fiecăruia.
72 dintre pacienți aveau cel puțin 60 de ani
Grupa de vârstă cu cele mai multe cazuri este cea de 60–69 de ani, cu 32. Alte 26 au fost înregistrate la persoane de 70–79 de ani, iar 14 la persoane de cel puțin 80 de ani. Cele trei grupe însumează 72 de pacienți cu vârsta de minimum 60 de ani.
La persoanele de 50–59 de ani au fost raportate 22 de cazuri. Infecția a fost înregistrată și la vârste mai mici: opt cazuri la 40–49 de ani, câte șapte la 20–29 și 30–39 de ani și un caz la 15–19 ani.
Vârstnicii și persoanele cu un sistem imunitar slăbit au un risc mai mare de forme care afectează sistemul nervos central, explică Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) în fișa despre infecția West Nile. Acestea pot include meningită, inflamația membranelor care învelesc creierul și măduva spinării, sau encefalită, inflamația creierului.
De la infecții fără simptome la forme care necesită spitalizare
Aproximativ 80% dintre infecțiile cu West Nile sunt fără simptome, iar circa 20% pot produce febra West Nile, potrivit ECDC. Manifestările pot începe brusc și pot include febră, dureri de cap și musculare, stare de rău, vărsături, erupții pe piele și oboseală. Boala poate fi ușoară, dar uneori simptomele persistă timp de luni.
Formele care afectează sistemul nervos apar la mai puțin de 1% dintre toate infecțiile. Aceste estimări includ și infecțiile fără simptome, în timp ce bilanțul românesc numără cazurile raportate prin supraveghere epidemiologică.
În formele severe pot apărea febră mare, rigiditatea cefei, dezorientare, convulsii, slăbiciune musculară sau paralizie, arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Nu există un tratament specific împotriva infecției. Îngrijirea formelor neurologice presupune adesea spitalizare și tratamente care susțin organismul, precum administrarea de lichide prin perfuzii și sprijin pentru respirație.
Cum poate fi redusă expunerea la țânțari
Virusul circulă între păsări și țânțari, iar oamenii se infectează în principal prin înțepătura unui țânțar infectat. Transmiterea are loc în perioada în care țânțarii sunt activi, din primăvară până în toamnă. Cele mai multe infecții umane sunt observate între iulie și septembrie, potrivit ECDC.
Pentru reducerea expunerii, INSP recomandă îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, produse repelente, care țin țânțarii la distanță, și plase de protecție la ferestre. Repelentele trebuie folosite conform instrucțiunilor de pe etichetă, recomandă ECDC, care indică și protejarea spațiilor de dormit sau de odihnă cu plase împotriva țânțarilor.
În jurul locuinței, apa stagnantă din găleți, butoaie, recipiente pentru plante sau jgheaburi poate oferi locuri de reproducere pentru țânțari. Golirea ori îndepărtarea recipientelor care adună apă și desecarea bălților din gospodărie fac parte din măsurile recomandate pentru limitarea acestor locuri.